Respingerea unui atac speculativ pe leu, motivul exploziei dobânzilor?

„Dacă apar condiții în care BNR este pusă în situația să atenueze volatilitatea cursului de schimb, bineînțeles că vânzările de valută se fac contra lei și astfel se produce și o absorbție de lichiditate“, spunea guvernatorul BNR Mugur Isărescu într-un interviu acordat agenției Mediafax pe 14 ianuarie, la o săptămână după „mega-relaxarea“ de politică monetară operată prin reducerea dobânzii în paralel cu eliberarea a 4 mld. lei și 500 mil. euro din rezervele minime obligatorii ale băncilor.

A fost BNR în ultima săp­tă­mână în situația de a interveni în forță pe piața valutară cu consecințe dramatice la nivelul dobânzilor de pe piața monetară interbancară și al randamentelor la titlurile de stat? A fost contracarat astfel un atac speculativ asupra leului? Cum de și-a revenit brusc leul de la 4,53 lei/euro la 4,49 lei/euro în timp ce restul monedelor din regiune au rămas sub presiune? De ce a preferat BNR să sacrifice trendul descendent al dobânzilor la lei?

Sunt întrebări la care ar putea răspunde tot guvernatorul astăzi, după ședința de politică monetară de la care majoritatea analiștilor încă așteaptă un ultim pas de reducere a dobânzii-cheie până la 3,5%, chiar dacă scepticismul și-a făcut loc în ultimele zile.

Analiștii UniCredit vorbesc despre o intervenție masivă a BNR de peste un miliard de euro în numai trei zile pe piața valutară. „Deși BNR poate susține că a încercat să prevină o depreciere abruptă pe o piață lipsită de lichiditate, amplitudinea intervenției este prea mare. BNR ar fi putut recurge la intervenții verbale pentru a împiedica ieșiri puternice de valută având în vedere că pe piața valutară locală funcționează bine orientarea prin vorbe.“

ING vede de asemenea „semne consistente“ de intervenție pe piața valutară, estimarea vânzărilor de euro fiind de jumătate de miliard de euro numai până miercurea trecută. „Volume neobișnuit de ridicate tranzacționate în piața leului în precedentele două ședințe sugerează că intervențiile valutare au crescut.“ Mai mult, ING nu ezită să facă o paralelă între mișcările recente de pe piața valutară și cea monetară și „episodul de stres“ din 2008-2009, cu trimitere la celebrul atac speculativ împotriva leului din toamna lui 2008.

Guvernatorul spunea în interviul amintit că vânzările de valută au devenit și un instrument de gestionare a lichidității de pe piața monetară pentru ca BNR să nu ajungă la o poziție accentuată de debitor net în raport cu băncile, însă creșterile vizibile ale dobânzilor din ultimele zile arată că este vorba despre mai mult decât atât.

Scenariul intervențiilor valutare ar fi susținut și de volumul mare, de 3,2 mld. euro, al ieșirilor din rezerva de valută de la BNR înregistrate în ianuarie, în condițiile în care plățile în contul datoriei pu­blice în valută au în­su­mat numai 257 mil. euro.

În același timp, volu­mul tranzacțiilor de pe piața valutară de la Bu­curești a crescut în ia­nuarie la maximul ulti-melor șapte luni, media zilnică a operațiunilor rea­li­zate în prima lună a anu­lui fiind de aproape 1,8 mi­liarde de euro. Volumul total al tranzacțiilor a fost de 35 miliarde de euro, fiind  cu circa 3 miliarde de euro peste media lunară de anul trecut. Volumele din ianuarie au fost de­pășite doar în mai și iunie anul trecut, pe fondul cererii ridicate de valută din partea investitorilor străini care se retrăgeau de pe piața titlurilor de stat. Media zilnică se apropiase de 2 miliarde de euro în iunie 2013.

Indiferent cât de mari au fost intervențiile BNR, acestea au avut ca rezultat întărirea la loc a leului cu circa 1% în fața euro în câteva zile.

Ce urmează astăzi în ședința de politică monetară a con­siliului de administrație? Analiștii de la UniCredit esti­mea­ză că dobânda-cheie va fi menținută la 3,75%, bazându-se inclusiv pe teoria mai veche a preocupării BNR față de cli­enții băncilor cu credite în valută, în condițiile în care acestea reprezintă două treimi din totalul creditelor de pe piață.

ING interpretează de asemenea ultimele evoluții ca pe un semn că BNR încă este foarte concentrată pe stabilitatea cursului de schimb, în pofida semnalelor de relaxare de după ședința din 8 ianuarie.

„Faptul că BNR nu doar favorizează stabilitatea cursului, dar a și susținut întărirea leului, în contrast cu mișcările regionale și cu trendul global privind piețele emergente, sugerează că banca centrală crede că recentul episod de stres va fi de scurtă durată.“

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.02.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Razvan Voican