Deși mii de companii din Grecia s-au prăbușit sub presiunea recesiunii intrate în al șaselea an, mii de alte firme au fost înființate anul trecut, refuzând să creadă în scenariul sumbru, scrie The New York Times.Dintre noile firme, aproximativ 144 sunt start-up-uri, de nouă ori mai multe decât în 2010, arată datele Endeavor Greece, o organizație non-profit care sprijină companiile antreprenoriale.
Incubatoarele de afaceri și spațiile de muncă împărțite între mai multe firme au apărut ca ciupercile după ploaie în Atena și în alte orașe grecești în ultimele luni pentru a sprijini start-up-urile, iar conferințele și forumurile despre antreprenoriat și inovație abundă.
Cel mai nou incubator de afaceri din Atena este Romantso, după numele unei reviste pentru femei care acum nu mai există, al cărei fost sediu este acum ocupat de incubator. Aici zeci de designeri, fotografi și artiști web fac schimb de idei și plătesc în jur de 300 de euro pe lună chirie pentru spațiu. Romantso își suplimentează veniturile din câștigurile barului deschis în spațiul respectiv, din sponsorizări și din organizarea de seminarii.
Vassilis Haralambidis, graphic designer-ul de 37 de ani care a deschis incubatorul Romantso pe o străduță dintr-un cartier dărăpănat din centrul Atenei toamna trecută, spune că scopul său a fost să „oprească suferința”.
„Am văzut că oamenii sunt amorțiți, că țara merge în direcția greșită și am hotărât să facem ceva în privința asta”, a spus Haralambis. El a amânat să-și plătească taxele pentru a investi banii în Romantso.
Autoritățile grecești vin în întâmpinarea start-up-urilor, așa cum au făcut și în alte țări europene, precum Franța și Spania, unde șomajul în rândul tinerilor este de asemenea ridicat. Guvernul grec a redus birocrația care descuraja antreprenorii în trecut. Legislația nouă, care urmează să intre în vigoare anul acesta, va permite să înființezi o afacere într-o singură zi.
Un program subvenționat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea afacerilor mici și mijlocii, în valoare de 1 miliard de euro, va viza 16.000 de firme grecești anul acesta.
Specialiștii în antreprenoriat văd finanțarea cu capital de risc drept o variantă mai bună decât subvențiile UE.
„Banii gratis nu sunt o soluție”, spune Panos Zamanis, co-fondator al asociației elene pentru start-up-uri, care oferă consultanță afacerilor aflate la început. El dă exemplul subvențiilor europene de milioane de euro care au fost risipite în trecut pe case de vacanță și obiecte de lux.
Pentru ca Grecia să iasă din recesiune, analiștii spun că trebuie să înceteze să mai fie o economie insulară, în care majoritatea oamenilor lucrează pentru stat sau în joburi din retail trase pe bandă rulantă.
„Din mulțimea de greci care își deschid baruri și mici localuri, câțiva încearcă să aducă valoare adăugată”, spune George Pagoulatos, profesor de economie și politică europeană la Universitatea din Atena și fost consilier guvernamental.
Mai multe companii tinere grecești au avut un succes real, unele beneficiind inițial de sprijin din partea unor fonduri de capital cu risc, care au investit 20 milioane de euro în aproximativ 20 de start-up-uri în ultimii doi ani, potrivit lui Yiannis Papadopoulos, șeful asociației elene a capitalului de risc.
Mai multe astfel de companii s-au extins la nivel internațional. De exemplu aplicația pentru mobil Taxibeat, care le permite pasagerilor să aleagă dintre taxiurile aflate în apropiere pe baza preferințelor și ratingurilor pasagerilor anteriori, a avut succes și în Franța, Mexic, Brazilia și Peru de la lansarea sa în Grecia în 2011.
0 comments :
Trimiteți un comentariu