Guvernul austriac nu exclude opțiunea lichidării băncii naționalizate Hypo Alpe-Adria, în care a injectat fără succes milioane de euro și pe care celelalte instituții de credit refuză să o sprijine, și a forțării creditorilor să suporte pierderile, ceea ce, dacă este pus în practică, ar eroda și mai mult încrederea într-un imperiu financiar deja privit cu prudență din cauza supraexpunerii la regiuni vulnerabile la crize. O eventuală criză ar avea culoare de propagare către alte bănci europene. Membri din guvernul austriac precum ministrul de finanțe Michael Spindelegger nu au exclus posibilitatea ca deținătorii obligațiunilor emise de banca regională Hypo să suporte pierderile rezultate din lichidarea creditorului. Austria a naționalizat banca la sfârșitul anului 2009 după expansiunea dezastruoasă a creditorului în Europa de Sud-Est în timpul perioadei de boom economic, scrie The Wall Street Journal. În iunie 2013 creditele toxice se situau la 9,5 miliarde euro, sumă echivalentă cu o treime din balanța activelor și pasivelor băncii. Acum, un grup de lucru condus de guvernatorul băncii centrale austriece Ewald Nowotny analizează posibilitatea lichidării.Soluția preferată de guvern a fost respinsă de celelalte bănci austriece, care au refuzat să participe la o „bad bank“ (bancă rea) care să administreze activele Hypo Alpe-Adria. CEO-ul Raiffeisenbank Inter-national (RBI) a exclus o astfel de participare sub pretextul că acționarii băncii s-ar opune. RBI este împovărată de propriile probleme precum expunerea de sute de miliarde de euro la țările din Europa Centrală și de Est în care a aplicat o strategie agresivă de genul „creștere cu orice preț“ care acum devine un bumerang din cauza creditelor toxice. O „bad bank“ alimentată cu banii plătitorilor de taxe ar majora datoria țării și ar leza popularitatea politicienilor. Austriecii nu mai vor să suporte costurile salvării băncilor.
Când statul închide ochii la problemele unei bănci plătește apoi scump
Problema statului austriac este că o parte semnificativă din datoriile băncii falimentare este garantată de regiunea de origine Carinthia. Dacă guvernul regional va fi obligat să plătească aceste garanții, de 12 miliarde euro, acesta nu ar avea altă soluție decât să ceară ajutor financiar administrației centrale deoarece obligația de plată ar fi de șase ori mai mare decât veniturile bugetare. Austria nu a lăsat niciodată un stat federal să dea faliment și nu are proceduri după care să se ghideze într-un astfel de proces.
Pasivele Hypo sunt cu mult mai mari decât activele, astfel că procedura de insolvență va impune, cu siguranță, pierderi creditorilor băncii. Aceasta ar fi prima dată după criza financiară când un guvern din UE nu reușește să onoreze datoriile unei bănci pe care o deține.
Ministrul Spindelegger a explicat că lichidarea băncii este o opțiune dacă orice altceva eșuează și că este îngrijorat de efectele de contaminare care vor apărea. Guvernatorul Nowotny se teme că dacă va lăsa Hypo Alpe-Adria să falimenteze sau va obliga creditorii la plată, reputația Austriei în fața creditorilor va avea de suferit. De asemenea, asemenea soluții ar crea unde de șoc în întregul sistem financiar. Banca britanică Barclays a remarcat că alte zece bănci ipotecare deținute de stat au structuri de garanții similare.
O gaură neagră care înghite bani
Cea mai puțin păgubitoare soluție ar fi crearea unui vehicul de stat care să absoarbă active de până la 19 miliarde de euro ale Hypo. Astfel, nevoia cronică de capital a băncii s-ar reduce, scutind statul de cheltuieli.
Însă autoritățile estimează că un astfel de vehicul ar duce la majorarea datoriei, ca pondere în PIB, cu 5-6 puncte procentuale, aproape de nivelul de 80% care declanșează semnalul de alarmă la agențiile de rating.
Apoi publicul și-a pierdut răbdarea cu modul în care guvernul gestionează Hypo și cu banii înghițiți de această bancă.
Statul a injectat 3,6 miliarde de euro în instituția de credit de când a cumpărat-o în 2009 de la banca germană Bayerische Landesbank contra unei sume simbolice. Hypo Alpe-Adria a fost naționalizată când criza financiară a lovit Europa din cauza expansiunii exagerate în statele balcanice.
Băncile austriece printre care Erste Group, RBI și Bank Austria, subsidiară a grupului italian UniCredit s-ar putea confrunta cu pierderi de 13,5 miliarde euro din cauza expunerii le piețele din Europa Centrală și de Est în contextul crizei de pe piețele emergente, notează banca britanică RBS. O treimea din activele acestor bănci sunt în această regiune. Expansiunea în ECE a adus și în trecut probleme băncilor austriece.
„Credem că Unicredit poate absorbi pierderile diviziei din ECE, dar s-ar putea ca Erste și RBI să aibă nevoie de mai mult capital”, se arată într-o amaliză a RBS.
De asemenea, RBI și Bank Austria au împreună o expunere de opt miliarde euro la Ucraina. Circa 70% din creditele oferite ucrainenilor sunt împrumuturi în valută, iar moneda Ucrainei nu rezistă crizei de pe piețele emergente.
Raiffeisen este a patra bancă în funcție de active din Ucraina, unde are o prezență mai mare decât a celor doi mari creditori ruși Sberbank și VTB. Din cauza crizei din Ucraina acțiunile ambelor bănci rusești au pierdut peste 20% din valoare de la începutul anului.
Istoria eșecului Hypo Alpe-Adria: bani politici, o moarte suspectă și tranzacții secrete
Hypo Alpe-Adria a fost la început un creditor regional modest cunoscut ca Kärntner Landes- und Hypothekenbank. În 1992 banca avea o balanță a activelor și pasivelor de nici 2 miliarde de euro. Wolfgang Kulterer, pe atunci directorul executiv, a pus ochii pe Balcani și a extins rapid operațiunile băncii acolo, folosindu-se de garanțiile oferite de guvernul regional al Carinthiei. În 1999 banca și-a luat actualul nume și și-a mutat cartierul general la Klagenfurt, capitala Carinthiei. Până atunci își stabilise avanposturi în fosta Iugoslavie și, după câțiva ani, a ajuns la o balanță de 10 miliarde euro, protejată cu garanții de stat de 6 miliarde euro.
Jörg Haider, guvernatorul Carinthiei și liderul Partidului Austriac pentru Libertate, de extremă dreapta, a găsit că banca îi poate folosi ca sursă de finanțare pentru proiecte care i-ar putea aduce prestigiu și venituri partidului. Haider a murit într-un accident spectaculos de mașină. Aparent, el a condus beat și cu viteză exagerată, scrie The New York Times. Moartea lui a declanșat cea mai mare anchetă penală privind un funcționar, dar nu a pus capăt problemelor băncii. Până în 2005 CEO-ul Wolfgang Kulterer și-a construit planuri pentru listarea băncii pe bursa de la Viena. În anticiparea acțiunii Hypo a emis oblogațiuni convertibile de 500 milioane euro. Plasarea acestor datorii este acum controversată. Aparent, banca a garantat anumitor cumpărători răscumpărarea, asumându-și astfel întreaga responsabilitate pentru aceasta.
În 2006 a început să devină clar că Hypo are probleme. Tranzacții neinspirate au provocat pierderi de peste 300 milioane euro. Autoritățile au intervenit și Kulterer și alți membri ai boardului au fost pentru prima dată acuzați de fraudă. Ulterior, Kulterer și colegi de-ai săi au fost găsiți vinovați de tranzacții ilegale. Kulterer a fost condamnat, printre altele, la un an de închisoare. Bayerische Landesbank (BayernLB), o bancă de stat germană, era nerăbdătoare să cumpere o bancă austriacă și a pus ochii pe Hypo. În mai 2007 instituția a devenit acționar majoritar, cu compania de asigurări Grazer Wechselseitige și Landul Carinthia ca parteneri. La sfârșitul acelui an investitorii au fost forțați să injecteze capital de 500 milioane euro pentru a ține banca pe linia de plutire. În anul următor situația s-a agravat. BayernLB și statul austriac a trebuit să contribuie cu încă 700, respectiv 900 milioane euro pentru salvarea instituției de credit. Vânzarea Hypo către BayernLB a devenit un subiect controversat. Gerhard Gribkowsky, un fost membru din boardul BayernLB, deja condamnat la închisoare pentru o vânzare dubioasă din Formula 1, a fost adus din nou în fața judecătorilor acuzat că a cumpărat banca austriacă la un preț exagerat de mare. Acuzatorii au renunțat la caz din cauza pedepsei mari pe care deja o executa. Într-un caz separat, Hypo pretinde de la BayernLB 2,3 miliarde euro, suma făcând parte dintr-un pachet de capital de 4,6 miliarde euro pus la dispoziția băncii austriece. Compania germană susține că banii reprezentau un împrumut, dar Hypo vrea înapoi jumătatea pe care a rambursat-o, pentru a supraviețui financiar.
Rezultatele financiare dezamăgitoare ale marilor bănci austriece
Profitul net al Erste Group Bank a scăzut cu aproape 90% anul trecut, la 60 de milioane de euro;
Profitul consolidat al Raiffeisen Bank International a scăzut cu 51% în primele trei trimestre ale anului trecut, comparativ cu perioada similară a anului anterior, la 411 milioane euro;
Bank of Austria a raportat pentru primele nouă luni ale anului trecut un profit net de un miliard de euro, la fel ca în perioada similară a anului anterior;
Volksbank a înregistrat în perioada ianuarie septembrie 2013 pierderi de 67 mil. euro.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.03.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu