Când Uniunea Sovietică a invadat Cehoslovacia în 1968, bursa de la Moscova nu s-a prăbușit pentru că aceasta nu exista. În schimb, vestea că militarii ruși au preluat controlul Peninsulei Crimeea, înconjurând bazele militare ucrainene, a dus, în prima zi a săptămânii, la un colaps de 10% a acțiunilor pe bursa rusească. Contrastul dintre acea perioadă și prezent explică de ce zvonurile unui Război Rece sunt nefondate, scrie Financial Times în ediția online.Contextul economic și politic al Peninsulei Crimeea este în totalitate diferit de cel al Cehoslovaciei din 1968. Rusia nu mai deține un imperiu care să se extindă până în Berlin, motiv pentru care președintele rus Vladimir Putin încearcă din răsputeri să mențină Ucraina în sfera sa de influență, notează jurnaliștii FT.
La fel de important este faptul că lumea nu mai este împărțită astăzi în două sisteme economice, politice, care se exclud reciproc – un Vest capitalist și un Est comunist. După destrămarea Uniunii Sovietice, Rusia s-a alăturat capitalismului, iar astăzi se află într-o relație de interdependență cu statele din vestul Europei.
Sub incidență ultimelor evenimente în care parlamentul rus a autorizat intervenția militară în Ucraina, pentru ca mai târziu trupele rusești să ia sub control peninsula Crimeea, se conturează o nouă luptă între vest și est, însă se desfășoară într-un context cu totul diferit de Războiul Rece, sub reguli diferite.
Președintele rus Vladimir Putin a luat aceste măsuri pentru a demonstra că Rusia este forța care domină regiunea și că nimeni de acolo nu poate trece peste voința Kremlinului, știind, poate și din invazia Georgiei, că opțiunile de răspuns ale occidentului sunt limitate. Cât de departe este dispusă să meargă Rusia și cum pot riposta SUA și susținătorii noului regim de la Kiev?
Pentru că Ucraina nu are statut de membru al NATO, SUA și Europa nu sunt obligate să intervină în apărarea acesteia. O acțiune internațională mai amplă prin intermediul ONU pare imposibilă ținând cont de dreptul de veto pe care îl are Rusia în calitate de membru al Consiliului de Securitate.
Însă Rusia este vulnerabilă. Ea se numără printre primii exportatori de petrol – locul doi la nivel mondial în 2012 – și printre cei mai mari exportatori, iar veniturile din petrol și din gaze naturale asigură 50% din bugetul federal. Scăderea prețului petrolului ar avea un impact semnificativ asupra forței financiare a Moscovei. Petrolul s-ar putea ieftini dacă producția mondială crește. SUA poate avea un cuvânt de spus livrând mai mult, printre altele insistând pe petrolul de șist într-o industrie pe care americanii au dezvoltat-o foarte mult. În 2012 SUA ocupau locul doi la producția de țiței. Petrol rusesc mai ieftin ar fi o veste bună mai ales pentru Germania, Olanda, China și Polonia, țările în care Rusia exportă cel mai mult.
O altă slăbiciune a Rusiei, evidențiată de chiar secretarul de stat al SUA John Kerry, este moneda, rubla, care luna trecută s-a apropiat de minimul ultimilor cinci ani față de dolari în contextul crizei valutare de pe piețele emergente stârnite de banca centrală a SUA.
Putin „s-ar putea trezi cu activele afacerilor rusești înghețate, afacerile americane s-ar putea retrage, iar rubla și-ar putea continua căderea“.
Citiți aici mai multe despre cum poate Occidentul să-i determine pe ruși altfel decât prin forța armelor să se retragă din conflictul din Ucraina.
0 comments :
Trimiteți un comentariu