
"În 2012, primele 20 de proiecte de investiții publice au totalizat în execuție 4,7 miliarde lei, dintr-un total de 11 miliarde lei investiții de la bugetul de stat, primul proiect fiind autostrada Orăștie-Sibiu. În 2013, deși retorica publică spune că s-au tăiat banii de investiții, au fost șase miliarde lei în execuție (pentru primele 20 de proiecte - n.r.) , dintr-un total de aproape 12 miliarde lei de la bugetul de stat, primele trei obiective reprezentând autostrăzi. Sunt cifre în premieră, pentru că nu s-a prezentat până acum cât și pe ce s-a cheltuit", a declarat joi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, la ședința Comisiei de Dialog Social (CDS), organizată pentru dezbaterea proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice.
El a explicat că sumele de anul trecut sunt legate și de plata arieratelor, fiind plătite și lucrări din anii precedenți care nu fuseseră recepționate.
"Așadar, 50% din banii de investiții s-au dus pentru primele 20 de proiecte, ceea ce este un lucru bun", a spus Voinea.
Pentru 2014, cel mai mare proiect de investiții publice de la bugetul de stat este magistrala 5 de metrou Drumul Taberei - Universitate, cu 436 milioane lei alocați. Printre primele 20 de proiecte se mai numără Teatrul Național București, cu aproape 200 milioane lei alocați, astfel finalizându-se investiția, dar și terminarea digului în larg din portul Constanța, cu o sumă similară. Totuși, cele mai multe proiecte sunt de infrastructură rutieră.
Pentru obiective noi, termenul de execuție este de 12 ani.
"Motivul necesar pentru prioritizarea proiectelor de investiții publice este următorul: 25% din proiecte au 90% din bani, dar în următorii ani este nevoie de 70 miliarde lei pentru a finaliza aceste proiecte. În câți ani poate bugetul să pună 70 miliarde lei? Ne putem permite să stăm nouă ani cu proiecte de infrastructură de transport? Nu ne putem permite. Și atunci ce facem? În condițiile veniturilor actuale trebuie să terminăm niște proiecte, nu putem să avem 30%-50% din toate proiectele și nimic terminat, scopul este să avem măcar 10%-20% din proiecte terminate. Iar altă parte din proiecte să fie sistate sau trecute pe o altă formă de finanțare", a explicat Voinea.
El a arătat că trebuie mutați banii pentru proiectele prioritare care se justifică din punct de vedere economic și social.
Întrucât niciunul dintre microfoanele din sală nu funcționau la începutul discursului ministrului, el a spus zâmbind că "partea asta de investiții le tăiem, că nu sunt eficiente".
Voinea și-a asumat în decembrie 2012, când a venit la guvernare, proiectul pentru prioritizarea investițiilor publice.
"Pe lângă reducerea deficitului bugetar și reducerea costului datoriei publice, prioritizarea investițiilor publice este obiectivul major al mandatului meu ca ministru delegat pentru Buget", a reiterat ministrul delegat.
El vrea ca hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice să fie aprobată în martie. Până în luna mai ordonatorii de credite trebuie să transmită autorităților toate proiectele de investiții prioritare, după care în iunie Voinea va înainta Executivului lista investițiilor prioritare și a celor care se sistează, iar Guvenul va adopta sau respinge lista în totalitate.
"Bugetul anul viitor și rectificările de anul acesta nu pot fi făcute în lipsa acestei liste de proiecte prioritare. Acele proiecte care vor obține punctajele maxime în urma aplicării criteriilor vor primi cei mai mulți bani pentru a fi terminate investițiile", a menționat ministrul delegat pentru Buget.
Reforma în domeniul prioritizării investițiilor publice se aplică investițiilor publice centrale și locale, companiilor cu capital majoritar de stat, instituțiilor publice autofinanțate, companiilor private care solicită garanții de stat și parteneriatelor de tip public-privat.
În acest sens, sunt vizate obligatoriu investițiile de peste 100 de milioane de lei și, după caz, cele cuprinse între 30-100 milioane lei.
"Ce vrem cu această reformă? Să identificăm investițiile publice prioritare, să le bugetăm cu prioritatea aferentă acestei selecții făcute astfel încât investițiile să se și finalizeze într-o perioadă relevantă de timp. În al treilea rând să sistăm investițiile care nu îndeplinesc criteriile, dar să să organizăm de la zero procesul de selecție pentru investițiile noi", a explicat Voinea.
Rapoartele anterioare ale Băncii Mondiale au identificat managementul ineficient al proiectelor de investiții publice ca fiind principala cauză care împiedică creșterea substanțială a absorbției fondurilor structurale și de coeziune în România.
"Una dintre problemele identificate se referă la existența unui portofoliu larg de proiecte de investiții publice aflate în derulare, unele cu impact economic și social redus și care nu sunt în concordanță cu actualele priorități strategice naționale. În plus, unele dintre aceste proiecte se află în implementare de foarte mult timp, cu o alocare bugetară minimă, suficientă doar pentru acoperirea unor obligații contractuale de bază, aglomerând în acest fel spațiul fiscal care ar putea fi folosit mult mai eficient la finanțarea proiectelor de dezvoltare prioritare, precum și la cofinanțarea proiectelor de investiții susținute din instrumente structurale", se aratã în nota de fundamentare a proiectului de act normativ pentru aprobarea normelor metodologice.
Totodată, documentul relevă că în bugetul pe anul 2014 sunt incluse 104 investiții publice semnificative care îndeplinesc condițiile de analiză conform OUG 88/2013. Timpul necesar estimat pentru finalizarea acestor investiții în absența oricăror altor proiecte noi de investiții publice semnificative ar fi de 12 ani, durata care depășeste cu mult orizontul mediu de timp estimat inițial pentru finalizarea proiectelor de acest tip, respectiv trei - cinci ani.
Prin acest act normativ se propune detalierea aplicării legislației deja existente la nivel primar, în scopul aplicării ei uniforme și coerente de către toate părțile implicate, respectiv Ministerul Finanțelor Publice, și ordonatorii principali de credite, în procesele respective și atingerii obiectivelor generale și specifice din OUG 88/2013.
Guvernul are acceptul Fondului Monetar Internațional și al Băncii Mondiale pentru aceste norme metodologice, iar Banca Mondială va acorda asistență în procesul de implementare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu