Cum arată economia din Brăila, județul cu un PIB per capita de 4.400 de euro, în care antreprenorii din agricultură și din comerț țin în spate businessul

Ziarul Financiar continuă proiectul editorial „Economia județelor, la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel județean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare județ, care sunt cele mai mari companii în funcție de cifra de afaceri, cum se împarte economia județului între multinaționale, antreprenori și companii de stat, care este raportul dintre cei care muncesc și asistații social, care sunt indicatorii sociali din zonă sunt doar o parte din informațiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici și sociali ai județului Brăila, care are o populație de 320.000 de persoane, în scădere cu aproape 52.000 de persoane față de situația din 2002 și cu mai puțin de 66.000 de salariați. Cu o rată a șomajului de 6,9%, peste media națională, Brăila trăiește în special din creșterea animalelor, cultivarea cerealelor și comerț, iar cele mai mari companii sunt puse pe picioare de către antreprenori români.

„Brăila este un județ sărac, cu mulți asistați social și bugetari și cu o economie la pământ. Agricultura este cea care mai mișcă în acest județ, aceasta este baza economiei“. Așa descrie județul în care s-a născut Eugen Cîrligea, proprietarul companiei de distribuție și transport de carburanți pentru autovehicule Comision Trade. Societatea, care înregistrează a doua cea mai mare cifră de afaceri din județul Brăila, are ca partener grupul Rompetrol și deține 20 de benzinării în România.

Eugen Cîrligea este unul dintre cei mai mari antreprenori din Brăila, un județ în care doar multinaționale precum Glencore (Elveția) sau Monaldi (Italia) au simțit potențialul agricol al acestei zone.

„Am deschis această firmă în 1994, dar în afaceri am intrat încă din 1990. Am ales să-mi deschid acest business aici pentru că aici m-am născut“, mai spune omul de afaceri care deține o companie cu afaceri de 492 mil. lei (circa 110 mil. euro) și peste 200 de angajați.

Un număr de 17 dintre cele mai mari 20 de companii din județul Brăila în funcție de cifra de afaceri sunt deținute de către acționari români, conform datelor de la Registrul Comerțului. Cel mai mare antreprenor din județul Brăila este Marin Moraru, cu afaceri cumulate de 220 mil. euro din creșterea porcilor, procesarea cărnii și alcool.

Moraru a intrat în businessul cu agricul­tura în anul 1991, iar după doi ani a început să activeze și în domeniul producției de carne și al preparatelor din carne. El deține companiile Vegetal Trading, cu activitate în creșterea porcinelor și cea mai mare companie în funcție de rulaje din județul Brăila, și Marex Brăila, cu afaceri de 106 mil. euro în 2012 și care activează în industria prelucrării cărnii, a treia cea mai mare firmă din județ.

În suprafața totală a județului Brăila, de 21.449 hectare, terenurile agricole dețin peste 84%, se arată în descrierea județului Brăila pe site-ul Consiliului Județean.

Agricultura este domeniul pe care au pariat majoritatea antreprenorilor din județul Brăila, firma lui Eugen Cîrligea fiind singura din top 20 care nu are ca domeniu de activitate fie cultivarea sau comerțul de cereale, prelu­crarea cărnii, sau transportul sau comerțul de alimente.

Glencore, cel mai mare trader de materii prime la nivel mondial, cu afaceri de 214 miliarde de dolari, deține pe piața locală capacități de stocare în silozuri și magazii ce pot fi umplute cu până la 560.000 de tone, grupul având poziții puternice în județul Brăila prin inter­mediul companiilor Cerealcom Brăila și Comcereal Brăila.

Fiscalitatea excesivă apasă pe umerii companiilor

Brăila ocupă poziția 28 în România în funcție de cifra de afaceri cumulată pe care o au toate companiile din județ, cu un rulaj de 1,8 miliarde de euro la nivelul anului 2012 și 44.500 de angajați, ambii indicatori înregistrând un nivel de două ori mai mic decât cel înregistrat în județul vecin Galați, conform datelor de la Registrul Comerțului centralizate de ZF.

În județul Brăila sunt înregistrate 7.475 de companii, dintre care 5.749 sunt active. Companiile din județ au fost în ultimii ani greu încercate de criză, astfel că multe au intrat în insolvență. Un exemplu este și Laminorul Brăila, unul dintre cei mai importanți coloși industriali din sud- estul României, care a intrat anul trecut în insolvență. Compania, care a făcut parte din grupul rus Mechel, este una dintre cele circa 120.000 de firme care au intrat în insolvență în ultimii ani. Și centrul comercial Armonia a intrat în această categorie de investiții care au eșuat. Armonia Brăila, care a fost în vara anului 2009 primul mall închis de pe piața locală, a intrat după doi ani și jumătate în faliment și încă nu reușește să-și găsească cumpărător. Pe de altă parte, celălalt mall din Brăila- Promenada -  deținut de sud-africanii de la NEPI și amplasat la opt minute de cel aflat în faliment nu dă semne de slăbiciune.

Ștefan Fusea, președintele Camerei de Co­merț, Industrie și Agricultură din Brăila, con­si­deră că mediul de afaceri brăilean se confruntă cu probleme legate de fiscali­tatea excesivă asu­pra forței de muncă și a firmelor, dar și de lip­sa unor facilități fiscale pentru încurajarea me­diului de afaceri, așa cum este scutirea de la pla­ta impozitului pe profit în cazul în care câș­ti­gul este reinvestit. Totodată, el spu­ne că ju­dețul se confruntă și cu lipsa unei forțe de muncă bine calificate în domeniile în care se fac angajări.

„O altă problemă este lipsa de interes a agenților economici de a organiza și de a activa în organizații profesionale repre­zen­tative pe do­menii de activitate și care să susțină inte­re­sele economice și legislative ale acestora“, a con­tinuat el.

CV-UL POLITIC AL JUDEȚULUI BRĂILA

Președintele Consiliului Județean nu are CV-ul pe site

Gheorghe Bunea Stancu (PSD), 59 de ani, președintele Consiliului Județean Brăila

Președintele CJ Brăila este totodată și președintele filialei județene a PSD din Brăila, însă pe site-ul instituției pe care o conduce nu există un CV al acestuia.

Bunea Stancu a fost în atenția publicului în ultimii ani ca urmare a unor anchete în care este implicat. El  a fost acuzat de Agenția Națională de Integritate în 2012 de conflict de interese și posibile infracțiuni asimilate corupției, după ce, din funcția de președinte al CJ Brăila, a semnat mai multe contracte pe bani publici între instituția publică și clubul de fotbal Brăila și cu Asociația Sportivă Handbal Club „Dunărea“, la care acționare majoritare sunt firmele sale. Prejudiciul creat statului ar fi de circa 1,8 milioane de euro.

Un alt dosar în care Bunea Stancu a fost implicat a fost cel în care el și omul de afaceri Ioan Niculae (proprietar al Interagro) au fost trimiși în judecată pentru corupție pornind de la campania electorală din 2009, când Mircea Geoană a candidat la președinție. Procurorii au spus că Bunea Stancu i-ar fi cerut

un milion de euro omului de afaceri Ioan Niculae, pentru a susține campania electorală a lui Geoană. Însă cei doi au fost achitați toamna trecută de către Judecătoria sectorului 1.

Vasilica Vîlcu, ( PC), 42 de ani, prefectul Brăilei

Numită în luna martie a acestui an în funcția de prefect din partea Partidului Conservator, Vasilica Vîlcu este, potrivit informațiilor din presa locală, de profesie contabil. Anterior, potrivit aceleiași surse (ea încă neavând CV-ul publicat pe site-ul instituției pe care o conduce), Vîlcu a lucrat ca șef al departamentului de soluționare contestații în cadrul Direcției județene Brăila a finanțelor publice până în iulie 2013, când s-a reorganizat ANAF-ul. De atunci și până anul acesta, ea a lucrat în cadrul organizației regionale a Fiscului de la Galați. Ea este expert contabil, parte a organizației CECCAR (Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România).

Fostul prefect al Brăilei, Gheorghi Obreja, și-a dat demisia după ce ministrul dezvoltării Liviu Dragnea și premierul Victor Ponta și-au exprimat nemulțumirile vizavi de operațiunile de deszăpezire din luna ianuarie a acestui an, când în județ au fost izolate zeci de sate din cauza viscolului și a zăpezii.

Aurel Gabriel Simionescu (PSD), 58 de ani, primarul municipiului Brăila

A fost ales primar al Brăilei în iunie 2008, după ce anterior fusese timp de patru ani senator PSD, secretar al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Pentru o perioadă de opt ani (1996 – 2004), Simionescu a fost președinte al Consiliului Județean Brăila, iar din 2001până în 2004 a fost secretar general al Federației Autorităților Locale din România. În CV-ul său, la rubrica experiență profesională, mai apare că în perioada 1995 -1996 a fost director general al Bursei Generale de Mărfuri Brăila, însă alte informații despre experiența sa profesională până la vârsta de 40 de ani nu există.

Din 1997 încoace, primarul Brăilei este și conferențiar universitar la Facultatea de Management Marketing în Afaceri Economice Brăila, organizată în cadrul Universității Constantin Brâncoveanu din Pitești. De profesie inginer TCM (tehnologia construcțiilor de mașini), Simionescu este absolvent al Facultății de  mecanică din cadrul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați și are studii postuniversitare la SNSPA. De asemenea, în 2001 a primit titlul de doctor în economie din partea Institutului Național de Cercetări Economice al Academiei Române.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mădălina Panaete