Cum i-a deschis România ochii celui mai în vogă economist: "O vizită în România anilor '90 m-a vaccinat pe viață contra retoricii leneșe anticapitaliste", spune autorul cărții care face furori în lumea științelor economice

„Capital in the 21st Century“ (Capi­tal pentru secolul 21), cartea scrisă de eco­no­mistul francez Thomas Piketty, „Capital pentru mase“, cum o descrie The Wall Street Journal, sau stâlpul ideologic al renașterii marxismului, după cum scrie despre ea The New York Times, este cartea care face furori și stârnește controverse în lumea academică a științelor economice cu ideea că problema inegalității tot mai mari dintre venituri poate fi rezolvată prin taxe puternic progresive pe venitul investit și pe avere. Cât despre autor, chiar el spune că o vizită făcută în România la începutul anilor 1990, după prăbușirea imperiului sovietic, „l-a vaccinat pe viață contra retoricii leneșe anticapitaliste“.

„Când vezi aceste magazine pustii, vezi oameni așteptând degeaba în stradă, devine clar pentru mine că avem nevoie de proprietate privată și instituții de piață nu doar pentru eficiență economică, ci pentru libertatea persoanei“, este citat Piketty de The New York Times. Economistul francez, în vârstă de 42 de ani, deși se detașează de comunism, nu-i întoarce spatele filosofului german Karl Marx, care a căutat să explice „legile de fier“ ale capitalismului, și averti­zea­ză că dacă actualul sistem economic continuă, inegalitățile vor crește și mai mult.

Cartea este „curajoasă, strălucitoare și perfect aliniată actualei obsesii a inegalității economice“, descrie această carte în WSJ Christopher DeMuth, asociat al Institutului Hudson. Piketty argumentează - continuă DeMuth – că în economiile de piață mo­der­ne randamentele capitalului privat investit sunt în general mai mari decât ritmurile de creș­tere ale veni­tu­rilor și producției, iar diferența explică creșterea inegalității. Un club restrâns de „norocoși“ își obțin veni­tu­rile din capital. Unii membri sunt staruri ca­pi­taliste precum Warren Buffett și Bill Gates, dar majoritatea sunt directori exe­cutivi care-și „extrag“ salariile enor­me din veniturile compa­niilor lor. Ran­da­mentele mari ale capitalului investit le per­mit acestora să-și construiască ave­rile într-un ritm mai ridicat decât ma­sa oamenilor ale căror salarii nu cresc mai rapid decât eco­nomia sau decât productivitatea lor. Piketty con­si­deră că inegalitatea capitalului este ceva natural și inexo­rabil, și singura modalitate eficientă de a corecta dez­echilibrul sunt taxe puternic progre­sive pe venitul investit și pe avere, de până la 80% și de preferat la nivel global pentru a pre­veni fuga capita­lului în regiunile cu taxe reduse.

DeMuth a remarcat că pentru Piketty, ca de altfel și pentru alții de stânga, singura cale de a promova ega­litatea economică este „confis­carea prin taxare“, adică redistri­bui­rea profitului din investiții, și nu prin distribuirea la scară largă a proprie­tății capitalului. După ce ideea filosofului german Karl Marx, consi­derat părintele comunismului, ca statul să fie proprietarul mijloa­celor de producție s-a dovedit a fi nesuste­na­bilă și a încurajat sisteme tiranice, aten­ția celor de stânga s-a îndreptat spre o direcție diferită. Ei lasă în pace proprietatea și se leagă de con­trolul câștigurilor pe care le aduce aceasta prin taxare și reglementare.

Piketty își fundamentează ideile pe date statistice privind acumu­larea averii și creșterea econo­mică în state indus­trializate avansate adunate timp de sute de ani și prelucrate cu computere moderne.

The Wall Street Journal descrie cartea lui Thomas Piketty (foto) „curajoasă, strălucitoare și perfect aliniată actualei obsesii a inegalității economice“

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru