
„Cred că există multe nișe care ar putea fi acoperite pe piața magazinelor alimentare din România. Ai nevoie de un plan de business și de răbdare pentru că un business nu se dezvoltă peste noapte“, spune Liviu Oprea, care deține împreună cu soția sa Băcănia cu Suflet din centrul Capitalei. Cei doi au decis în 2011 să renunțe la joburile full time pentru a se dedica propriului business, care a ajuns în 2012 la afaceri de 65.000 de euro. Antreprenorul afirmă că i-a venit ideea de a deschide acest business după un concediu în Maramureș, unde mâncarea a fost „autentică“. „Asta era în 2007, însă mi-a rămas în minte experiența, astfel că în urmă cu trei ani mi-a încolțit ideea deschiderii în București a unui business cu produse autentice din toate colțurile țării.“
A mers în țară și a căutat producători care să se plieze pe ideea lui de business, a investit circa 15.000 de euro și a pornit la drum. „Am plecat de la început pe ideea unui business de nișă. Am ales o zonă cu vad bun (aproape de Piața Amzei, n.red.), astfel că prin fața magazinului trec mulți clienți care măcar și din curiozitate intră în magazin.“ Aici sunt invitați la o degustare și Liviu Oprea spune că acesta este argumentul-cheie care îi determină pe mulți să cumpere. „Abia după ce au gustat înțeleg de ce plătesc mai mult decât în hipermarket.“
Un business pentru persoanele cu venituri peste medie
Zona în care este amplasată Băcănia cu Suflet este frecventată de persoanele cu venituri peste medie, care sunt de altfel și targetul magazinelor specializate, fie ele băcănii, magazine cu mirodenii, magazine de brânzeturi, de vinuri sau tutungerii.
„Acest tip de comerț de nișă este axat în special pe produse premium, astfel că nu cred că vor fi mulți comercianți care vor reuși dezvoltarea în această direcție pentru că nu există o pătură largă de clienți. Pentru moment cred că cei mai mulți comercianți tradiționali aflați într-o zonă cu vad se vor asocia lanțurilor internaționale în sistem de franciză. Vor exista și aceia care vor merge pe ideea expansiunii pentru ca în viitor să poată vinde businessul tot lanțurilor internaționale. Mai puțini vor merge pe ideea de magazin specializat“, crede Marcelo Mihai, senior consultant în cadrul companiei de consultanță în management Geva & Company.
Totuși, în ultimii ani numărul magazinelor specializate a crescut puternic în contextul în care expansiunea agresivă a lanțurilor internaționale nu a lăsat multe alte opțiuni. În ultimii ani, marcați pe de-o parte de criză și pe de alta de expansiunea agresivă a lanțurilor internaționale, au dispărut circa 70.000 de mici comercianți, potrivit datelor furnizate anterior de reprezentanții
Metro
. Acum în piață mai există circa 70-80 de mii de mici comercianți (nu au fost incluși jucătorii din HoReCa).
De la franciză la magazin specializat
Dintre cei rămași unii au ales să se afilieze lanțurilor internaționale în sistem de franciză, alții au preferat să se specializeze. Există însă și situații în care un magazin renunță la sigla unui retailer internațional pentru a trece de partea cealaltă a baricadei. Magazinul operat de compania Blancorex și-a dat jos sigla LaDoiPași (lanț de francize Metro Cash & Carry), păstrând numele de Blanco Market. Unitatea amplasată pe Calea Moșilor a fost de altfel unul dintre primele magazine care au intrat în franciza LaDoiPași. Proprietarul magazinului, George Popescu, spune că a luat această decizie - de a ieși din sistemul de franciză - încă de anul trecut pentru că pe de-o parte a observat că sortimentația nu este adaptată clientelei din zonă, iar pe de alta pentru că magazinul este prea mic pentru a se organiza după modelul cerut de grupul german. „Lumea din zona Moșilor vrea produse sofisticate, nu produse de la primul nivel de preț. Aceste produse ieftine specifice magazinelor LaDoiPași prind în zona rurală sau la periferie, nu în centrul Bucureștiului.“ Astfel, antreprenorul spune că a luat decizia transformării magazinului într-o tutungerie după modelul din Italia sau Germania. Aceste magazine vând pe lângă produse din tutun și accesorii băuturi la rece, cafea și oferă totodată o serie de servicii adiacente precum o zonă pentru plata facturilor. „Avem între 50 și 200 de bonuri pe zi, însă există posibilitate de creștere a businessului mai ales dacă ar intra în vigoare legislația privind vânzarea produselor din tutun și acestea nu ar mai fi disponibile în orice magazin. Ar trebui să urmăm modelul european.“
Antreprenorul George Popescu este de părere că în lupta cu lanțurile internaționale micii comercianți au o șansă în plus dacă se specializează, acest model de business fiind deja dezvoltat în afara țării. Acolo antreprenorii au fie magazine de produse tradiționale, de condimente, de produse din pește sau au tutungerii. Pe aceste piețe comerțul modern a ajuns să controleze până la 90% din comerțul local, pe când la noi abia a depășit 50%. Lanțurile de hipermarketuri, supermarketuri, cash & carry și magazine de tip discount au ajuns în România la peste 1.200 de unități și afaceri de circa 9 mld. euro.
Inspirați de marile capitale ale Europei
Tot din afara țării s-au inspirat și Oana Bakovik și soțul ei, care au deschis Magazinul cu Mirodenii. Ei au călătorit prin Europa și au văzut magazine similare în marile capitale ale lumii, respectiv Londra și Paris și au decis să deschidă unul la București. „Totul a pornit de la pasiunea pentru gastronomie a soțului meu. Înainte să se deschidă astfel de magazine în București orice gurmand venea din vacanță cu bagajul plin de mirodenii.“
Compania deține un magazin fizic și unul online, însă a început și o colaborare cu
Mega Image
, cel mai extins lanț de magazine din România, cu peste 300 de unități. „Suntem prezenți cu standuri în 30 de magazine ale lanțului și mai sunt și altele în plan. Vânzările din Mega Image au ajuns să reprezinte 70% din totalul businessului în contextul în care astfel ajungem la un număr mult mai mare de oameni decât cu magazinul nostru.“
Oana Bakovik și soțul său, ambii cu experiență în design și publicitate, au ajuns să își dubleze afacerile anul trecut de la circa 70.000 de euro în 2012, potrivit datelor publice pe site-ul Ministerului de Finanțe. „Inițial vindeam și produse complementare, uleiuri, miere sau nuga prin intermediul cărora clienții puteau testa importanța mirodeniilor. Acum vindem exclusiv mirodenii.“
Businessul de nișă a prins însă mai mult în marile orașe ale țării, unde puterea de cumpărare este pe măsură, iar rata șomajului este mai mică. În zona rurală sau în orașele de talie medie șansa comercianților români rămâne să se afilieze lanțurilor internaționale în sistem de franciză.
0 comments :
Trimiteți un comentariu