Executivul cere modificarea Legii dării în plată, arătând în punctul de vedere transmis Camerei Deputaților că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituționalitate, poate afecta dreptul la proprietate și poate duce la falimentul unor instituții de credit, generând dezechilibre.Cabinetul Cioloș precizează, în punctul de vedere transmis Camerei Deputaților, că susține legea dării în plată doar sub rezerva însușirii observațiilor expuse.
Astfel, guvernul solicită amendarea legii în sensul în care programul Prima casă să fie exclus de la prevederile actului normativ, aplicarea legii să se facă numai în ceea ce privește bunurile imobile cu destinație de locuințe, excluzând terenurile și clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiții care să fie îndeplinite cumulativ pentru stingerea creanței și accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului), precum și aplicarea legii doar persoanelor fizice care au calitatea de „consumator“ așa cum este definită de legislația în vigoare.
În documentul transmis Camerei Deputaților, Executivul menționează că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituționalitate, poate afecta dreptul la proprietate și prezintă riscuri de dezechilibre macroeconomice, putând induce chiar falimentul sau retragerea autorizației de funcționare a instituției de credit din partea BNR.
„Considerăm că măsurile propuse au un caracter mult prea general, fără să aibă la bază o analiză solidă realizată din punctul de vedere al impactului economic, social și juridic și nu sunt acoperite toate ipotezele supuse reglementării. (...) Nu este reglementată situația în care creditul este garantat cu bunul altei persoane, dacă bunul este ipotecat în favoarea mai multor creditori, precum și situația în care valoarea imobilului este mai mare decât valoarea creditului ce urmează a fi lichidat. Astfel, pot exista credite supragarantate, respectiv situația în care valoarea bunurilor ipotecate să fie mult mai mare decât valoarea creanței izvorâte din credit. Într-o asemenea situație, (...) prevederile din lege ar conduce la afectarea dreptului de proprietate“, susține guvernul.
O altă observație a guvernului este aceea că nu se face nicio diferență între debitorii de bună-credință și cei de rea-credință, deoarece textul legii nu face nicio mențiune cu privire la situația reală a debitorului care ar putea să utilizeze procedura de dare în plată.
Pe de altă parte, deputatul PNL
Daniel Zamfir
i-a cerut lui Dacian Cioloș, prin intermediul unei scrisori deschise, să oprească „minciuna, intoxicarea și abuzul împotriva Legii dării în plată“, acuzându-l pe premier că a ales să servească interesele bancherilor în loc să reprezinte interesele românilor.
„Vă adresez această scrisoare deschisă pentru a vă cere, în al doisprezecelea ceas, să opriți minciuna, intoxicarea și abuzul împotriva Legii dării în plată și, pe cale de consecință, împotriva sutelor de mii de familii din România care așteaptă această lege sufocate de credite pe care nu le mai pot plăti nu din cauza lor, nu din rea-voință, ci din cauza crizei, produselor mincinoase vândute de bănci, clauzelor abuzive din contracte și lipsei de supraveghere a Băncii Naționale. Vă scriu plin de revoltă că dumneavoastră, premierul României, ați ales să serviți interesele unor bancheri străini care în a doua cea mai săracă țară din Europa au făcut profit dublu față de media europeană, în loc să serviți demn interesele celor care cu adevărat aveau nevoie să fie reprezentați de dvs: cetățenii României! În timp ce o mână de bancheri s-au ales cu bonusuri, sute de mii de familii de români au viitorul sub spectrul ruinei“, se arată în scrisoarea deschisă semnată de Daniel Zamfir.
Inițiatorul Legii dării în plată consideră că, în punctul de vedere pe care l-a trimis Camerei Deputaților, guvernul preia, aproape cuvânt cu cuvânt atacurile mediului bancar la adresa acestei legi.
0 comments :
Trimiteți un comentariu