Managerii de HR din România, dar și cei de la nivelul EMEA (piețele emergente din Europa, Orientul Mijlociu și Africa) au dificultăți în a implementa astfel de programe de work-life balance în mod unitar, similar pentru toți angajații și că, de cele mai multe ori, acestea sunt realizate la nivel local, chiar dacă este vorba despre o multinațională, susține Daniela Bărbieru, manager employee benefits department în cadrul firmei cu activități în domeniul resurselor umane Mercer (parte a grupului Marsh & McLennan Companies).“Vorbim despre etape diferite ale vieții în ceea ce privește angajații, despre angajați nou intrați în companie, despre industrii care au ca specific o vârstă mai înaintată, astfel că există și tipuri de beneficii care trebuie să răspundă diferit și punctual nevoilor acestora. Pentru angajații mai tineri interesul este axat pe bani, vacanțe, training sau plan de carieră, în timp ce pentru angajații care se apropie de pragul de pensionare contează securitatea financiară, dar și planurile de pensie sau serviciile medicale”, a precizat Daniela Bărbieru.
Ea a mai spus că, în prezent, companiile care vor să crească gradul de satisfacție al angajaților ar trebui să le permită acestora să își aleagă tipul de beneficii pe care îl vor (voluntare–compania le facilitează discounturi sau reduceri la anumite servicii pe care angajații le plătesc din “buzunar”, flexibilitate în cadrul pachetului de beneficii deja existent – să poată schimba anumite beneficii din pachet cu altele sau un sistem de beneficii flexibil – sponsorizat în totalitate de angajator).
0 comments :
Trimiteți un comentariu