Clienții persoane fizice aveau la sfârșitul lunii martie depozite bancare de peste 130 miliarde de lei (29 mld. euro), în creștere cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Avansul în termeni nominali este de circa 4,5 mld. lei, un ritm inferior creșterilor anuale din trecut.Creșterea medie anuală a fost de circa 8 miliarde de lei (1,8 mld. euro) între 2010 și 2013. Astfel, stocul depozitelor a urcat de la 97 miliarde de lei în decembrie 2009 la aproape 130 miliarde de lei la finalul anului trecut.
Cel mai bun an pentru economisire a fost 2012, când volumul depozitelor populației a crescut cu 9,5 miliarde de lei. Cel mai redus ritm a fost de circa 7 miliarde de lei, în anul 2010.
„Creșterea depozitelor din ultimii ani reflectă comportamentul precaut al clienților, fapt vizibil și din datele de consum al populației. Mă aștept ca cererea internă să își revină începând din 2014, ceea ce ar putea duce și la o decelerare a ritmului de acumulare a depozitelor în economie. Cu toate acestea, consider că raportul credite/depozite din sistemul bancar va rămâne la niveluri similare în anul 2014“, afirmă Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Țiriac.
Aproape două treimi din depozitele populației sunt economii la termen în lei, clienții preferând această variantă datorită stabilității cursului de schimb și dobânzilor mai mari decât la valută. Au existat și excepții, respectiv perioade scurte de timp în care s-a manifestat o preferință a clienților pentru depozite în valută, situație determinată de episoade de volatilitate pe piața valutară.
Băncile au strâns în trei ani depozite noi în lei de la clienții individuali de circa 20 miliarde de lei, în timp ce în cazul depozitelor în valută creșterea în termeni nominali a fost de două ori mai mică. Depozitele în valută au crescut cu circa 2,2 miliarde de euro (echivalentul a 10 miliarde de lei).
Băncile au depozite în lei de 81 miliarde de lei și depozite în valută de echivalentul a 49 miliarde de lei (11 mld. euro), potrivit datelor BNR.
Având în vedere că există circa 14 milioane de deponenți persoane fizice, potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor, rezultă că în medie fiecare deponent a pus deoparte circa 700 de lei în fiecare an din perioada de criză. În realitate, creșterea economisirii a fost mai accentuată în cazul depozitelor de valori mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro. Ba chiar multe depozite de valori mici au fost lichidate în această perioadă.
Creșterea accelerată a depozitelor din bănci a fost unul dintre paradoxurile crizei în condițiile în care veniturile persoanelor fizice s-au redus drastic, iar rata șomajului a crescut. Scăderea veniturilor și șomajul sunt însă și explicația pentru care cei cu venituri mici nu au economisit prea mult.
Capacitatea de economisire a populației rămâne redusă, având în vedere că pe medie valoarea depozitelor nu depășește patru salarii medii pe economie. Structura deponenților din bănci este puternic polarizată, circa 16.000 de persoane (adică 0,1% din totalul deponenților) au circa 15% din volumul total al depozitelor.
După un salt spectaculos de peste un miliard de lei înregistrat în luna decembrie 2013 și o creștere ușoară în primele două luni din acest an, depozitele populației au făcut un pas înapoi în luna martie, când stocul total a scăzut cu 1,3 miliarde de lei față de nivelul record atins în luna anterioară.
Scăderea depozitelor vine în contextul în care bancherii au redus agresiv ratele de dobândă oferite. Multe bănci au ajuns să plătească circa 2% pe an pentru a atrage depozite pe termen scurt după mai multe runde de scădere înregistrate în ultimele luni. Bancherii au devenit mai zgârciți cu bonificațiile în condițiile în care au reușit să se împrumute tot mai ieftin de pe piața monetară.
BNR a reluat în vara anului trecut ciclul de relaxare monetară, iar dobânda-cheie la lei a ajuns la un minim de 3,5% pe an. Relaxarea monetară a antrenat scăderea dobânzilor interbancare, mișcare pe care bancherii s-au grăbit să o transpună imediat în dobânzile la depozite și abia ulterior în costul creditelor, comportament sancționat în mai multe intervenții inclusiv de guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Apetitul pentru economisire al clienților fusese stimulat în perioada de criză în special de un sentiment de prudență generat de incertitudinea privind stabilitatea veniturilor și a locului de muncă. Clienții și-au restrâns practic cheltuielile în ultimii ani pentru a economisi mai mult.
Consumul privat a reluat însă creșterea începând din toamna anului trecut, astfel că o parte din banii din depozite ajung astfel din nou în economie. Clienții nu mai sunt încurajați să economisească în condițiile în care dobânzile au ajuns la un nivel foarte jos, iar perspectivele economice s-au îmbunătățit.
Banii care nu ajung în consum sunt redirecționați către alte tipuri de investiții, cum ar fi fondurile mutuale. Administratorii de fonduri mutuale au atras deja un miliard de lei de la clienți în primul trimestru și au ajuns la active de peste 14 miliarde de lei. Aceștia se pregătesc să depășească anul acesta un miliard de euro fonduri noi atrase.
Mihai Pătrulescu senior economist al UniCredit Țiriac
Creșterea depozitelor din ultimii ani reflectă comportamentul precaut al clienților, fapt vizibil și din datele de consum al populației. Mă aștept ca cererea internă să își revină începând din 2014, ceea ce ar putea duce și la o decelerare a ritmului de acumulare a depozitelor în economie.
0 comments :
Trimiteți un comentariu