Distribuirea inegală a veniturilor predispune economiile la crize, blochează sistemul politic și îngreunează accesul la educație, cheia dezvoltării

România este una dintre țările Uniunii Europene cu cea mai inega­lă distribuire a venitu­ri­lor, membru al unui grup „se­lect“ care include cea mai să­ra­că țară din Uniune, Bulgaria, și econo­mi­ile-problemă ale zonei euro unde criza a lovit cel mai dureros. Situația este îngrijo­ră­toare în con­dițiile în care în literatura de specialitate eco­no­miști de top atrag atenția că distri­bui­rea inegală a veniturilor predis­pu­ne econo­miile la crize, îngreunează pro­cesul de reve­ni­re și împiedică o economie să atingă potențialul maxim.

Problema inegalității a fost readusă în atenția publicului de criza economică mon­dia­lă și nu a fost nicăieri mai intens dez­bă­tu­tă decât în SUA, unde cheltuielile popu­lației sunt coloana vertebrală a econo­mi­ei. Aici, discuțiile publice legate de adân­cirea pră­pas­tiei dintre săraci și bogați au atins o in­tensitate nemaivăzută după Marea De­pre­siu­ne economică. Miliardarul Warren Buf­fett, o legendă în lumea investitorilor, a con­dam­nat disparitatea, mișcarea Occupy Wall Street a atacat-o dur, iar președintele Barack Obama a folosit-o ca justificare pen­tru impunerea unor taxe mai mari asupra ce­lor bogați. În Europa, tot din cauza inega­lită­ții veniturilor Germania va introduce pen­tru prima dată salariul minim pe economie.

Societățile care reușesc să îngusteze distanța dintre bogați și săraci se bucură de perioade mai lungi de creștere economică, potrivit unei analize a Fondului Monetar Internațional, citată de Bloomberg.

Extinderea încetează mai devreme în societăți mai puțin egale deoarece acestea sunt mai vulnerabile atât la crize financiare, cât și la instabilitate politică. Când astfel de economii sunt lovite de șocuri externe, de cele mai multe ori paralizează, iar politicie­nii și populația nu reușesc să cadă de acord asupra unor politici mai dure care să mențină în viață creșterea. Raghuram G. Rajan, fost economișt-șef al FMI, spune că sistemele politice din țările divizate econo­mic devin polarizate și imobile, așa cum este de ceva vreme cazul și în SUA, cea mai mare economie a lumii.

„Face procesul politic mai dificil, ceea ce face mai dificilă creșterea. Nu există consens în ceea ce privește soluțiile propuse“, explică Rajan.

Invidia

O altă problemă care derivă din dis­tri­bu­irea inegală a veniturilor este riscul apariției turbulențelor sociale.

„Cei care rămân în urmă nu au prea multă speranță că vor ajunge mai în față și de aceea sunt mai atenți la redistribuire“, spune economistul. În cele din urmă, inegalitatea scăpată de sub control amenință stabilitatea socială în condițiile în care se intensifică resentimentele dintre săraci și bogați.

În SUA, în efortul de a scoate economie din recesiune, Rezerva Federală a aruncat pe piețe mii de miliarde de dolari. Economia și-a revenit mai rapid decât, spre exemplu, în zona euro, dar de relansare și de banii guvernului au profitat mai ales cei bogați, care dețin diverse active financiare, cel mai puțin afectați de criză. Veniturile lor au crescut cel mai mult. Când se gândesc la inegalitatea veniturilor, mulți simt că nu este just ca persoanele cu venituri mici să vadă creșteri mici sau chiar deloc ale puterii lor de cumpărare, în timp ce aceia deja bogați își văd veniturile crescând. Însă mulți nu rea­li­zează că gospodăriile cu venituri mari care-și văd averea crescând în general nu chel­tuiesc banii suplimentari. Cei ale căror ve­ni­turi nu cresc nu au cum să cheltuiască mai mult și deci cum să ajute economia să creas­că, scrie The Fiscal Times.

Marea Depresiune și criza economică mondială

În anii 1920, ca și în ultimul deceniu, cei bo­gați și-au văzut averile crescând substan­țial, în timp ce politicienii i-au încurajat pe cei săraci și clasa de mijloc să folosească îm­pru­muturi pentru a-și suplimenta veniturile stag­nante din salarii, amintește Rajan. Datoriile gospodăriilor aproape s-au dublat în ambele perioade, punându-se astfel bazele Marii Depresiuni și celei mai recente crize financiare globale, spun economiștii FMI Michael Kumhof și Romain Rancière. Povara în creștere a datoriilor a expus eco­no­mia la defaulturi în masă când a venit lovi­tura șocurilor financiare din 1929 și 2008.

„Dacă nu se face ceva cu inegalitatea ve­niturilor, ar putea urma noi crize“, notează Kumhof.

În cazul celei mai recente recesiuni americane, resursele persoanelor din eșalo­nul inferior de 95% din populație în funcție de avere erau deja epuizate de ani de con­sum alimentat cu datorii, astfel că acestea au rămas fără apărare în fața rece­siunii. Acum, după aproape cinci ani de revenire, persoanele din eșalonul superior de 5% au revenit la normal, consumând așa cum o făceau înainte de criză. Nivelul de consum al tuturor celorlalți este mult sub cel din ulti­mele două decenii de dinaintea recesiunii, scrie The Washington Post.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru