Febra studiilor de fezabilitate. Cum se ridică munți de hârtii pe zeci de milioane de euro în timp ce reactoare și hidrocentrale rămân pe machetă

Hidroelectrica

, cel mai mare producător de energie din România, a semnat în februarie anul acesta un contract de 44.000 de euro pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, un proiect de 1 mld. euro. În 2008, compania, intrată anul acesta pentru a doua oră în insolvență, mai făcuse un studiu de fezabilitate pe care a plătit aproape 410.000 de euro. În total, Tarnița are cel puțin 5 studii de fezabilitate, studii de evaluare a impactului de mediu, consultanță pentru găsirea investitorilor, dar de 30 de ani nu s-a pus nicio cărămidă la acest proiect.

Hidroelectrica nu este însă sin­gu­rul exemplu, reactoarele 3 și 4 fiind un alt proiect „co­pleșit“ de studii de feza­bi­lit­a­te. Consultanții spun că ei și-au făcut treaba, în timp ce companiile nu răspund.



WikiZF: Profilul companiei

Hidroelectrica S.A.

La începutul acestui an, un contract în valoare de 14,5 milioane de lei (3,4 milioane de euro) semnat în 2010 între Hidroelectrica și Deloitte Consultanță s-a finalizat. La închiderea contractului, trebuia să existe o societate comercială pentru realizarea hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești și o listă de investitori selectați. Investitori nu sunt, dar în februarie Hidroelectrica a mai atribuit două contracte, unul pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru Tarnița, în valoare de 44.000 de euro câștigat de Institutul de Studii și Proiectări Hidroener­getice Project De­ve­lop­ment, dar și unul pentru evaluarea im­pac­tului asupra mediului, de 4.500 de euro, câș­tigat de Unitatea de Suport pentru Inte­gra­re, o companie din Cluj, potrivit anunțu­rilor de atribuire publicate pe site-ul e-licitație.

„Contractul dintre Hidroelectrica și consorțiul format din Deloitte Consultanță SRL – Banca Comercială Română – Hydro­china Zhongnan a fost semnat în 2010. La vremea respectivă a existat un comunicat de presă, iar informația este publică. Contractul a fost finalizat, iar Deloitte a furnizat ceea ce s-a angajat să furnizeze prin contract“, spun reprezentanții Deloitte. Prin contract, trebuia selectați investitorii pentru acest proiect și trebuia înființată o societate comercială pentru realizarea hidrocentralei Tarnița.

Uitați-vă pe site

„Informații despre stadiul execuției proiectului au fost postate pe

www.tarnita-lapustesti.ro

pe parcursul implementării proiectului. Alte detalii cu privire la contract reprezintă informații confidențiale care fac obiectul contractului încheiat cu clientul“, au mai spus reprezentanții Deloitte. În februarie, Hidroelectrica a mai semnat un contract cu Deloitte, de 88.000 de euro, pentru servicii de audit financiar.

Pe site-ul indicat de Deloitte se arată că prin contractul de 3,4 mil. euro s-au făcut, printre altele, analiza cadrului legis­la­tiv, analiza critică a unui vechi studiu de feza­bi­litate, elaborarea unui model financiar pentru centrală, dar și marketingul proiec­tului.

Pe același site se mai arată că s-au făcut studii de fezabilitate în 1994, 1999, 2007, 2008. Acum se actualizează din nou un studiu de fezabilitate. Reprezentanții Hidroelectrica nu au răspuns solicitării Ziarului Financiar.

Hidroelectrica și-a bugetat pentru anul acesta un profit net de 247 de milioane de lei (55 de milioane de euro), de 3,6 ori mai mic față de câștigul record de 910 milioane de lei de anul trecut, și spune că reducerile de personal vor continua după ce de la prima intrare în insolvență, în iunie 2012, compania a renunțat la peste 1.100 de oameni. Repre­zentanții companiei au declarat recent că încearcă să găsească finanțări pentru mo­der­nizarea marilor hidrocentrale din porto­foliu.

Tarnița nu este însă singurul proiect care stă sub mormane de studii realizate fără a face progrese vizibile în ultimii ani.

Studii de 30 mil. euro pentru reactoare

Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă inițial trebuia să coste 2 miliarde de euro, apoi au ajuns la 4 miliarde de euro, pentru ca în final, după un nou studiu de fezabilitate să ajungă la 6,5 miliarde de euro, sunt un alt exemplu.

Potrivit datelor de pe e-licitație, din 2009 și până în 2012 EnergoNuclear, compania de proiect pentru reactoarele 3 și 4, a cheltuit 30 de milioane de euro pe consultanță sau studii de fezabilitate. Reprezentanții Energo­Nuclear nu au putut fi contactați.

Ultimul studiu de fezabilitate, cu o valoare de aproape 381.000 de euro, a fost elaborat de Ernst&Young;, iar potrivit acestuia cele două reactoare ar trebui să coste 6,5 miliarde de euro.

Peste 4 mil. euro s-au dus la Royal Bank of Scotland în 2010 pentru ser­vicii de con­sul­tanță financiară, circa 8 mil. euro au fost înca­sați de Tractebel En­gineering pentru servicii de inginerie, iar 8,5 mil. euro au intrat în con­tul Atomic Energy of Ca­nada pentru consul­tanță în domeniul se­curității nucleare. Re­pre­zentanții Nuclear­elec­trica nu au răspuns solici­tării ZF.

Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sunt în căutarea unui investitor în contextul în care toate grupurile energetice interesate de acest proiect s-au retras. Este vorba despre CEZ (Cehia), Enel (Italia), RWE (Germania), GDF SUEZ (grup franco-belgian), Iberdrola (Spania) și ArcelorMittal Galați. Hidrocen­trala Tarnița-Lăpuștești și cele două reac­toa­re noi de la Cernavodă sunt cele mai mari proiecte energetice ale României, incluse în pro­gramul de guvernare al pre­mierului Ponta. Îm­preună au o valoare de 7,5 mld. euro.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu