Investiții de 14.000 de euro pentru fiecare hectar de viță-de-vie, cinci ani până când primele sticle ajung pe rafturi și alți cinci ani până se recuperează banii

O investiție în industria vinului începe cu cel puțin 14.000 de euro, suma necesară pentru reconversia fiecărui hectar de viță-de-vie, continuă cu ridi­carea cramei care ajunge la câteva milioane de euro, urmează cheltuielile operaționale, iar în final lansarea produselor încheie o perioadă de cel puțin cinci ani necesară unui producător de vin pentru a ieși pe piață.

„Plantația este unul din primele obiective care trebuie atinse. O plantație tânără, cu soiuri nobile, care trebuie să se dezvolte sănătos încă din primii ani este baza de pornire a viitorului produs. Apoi zona de vinificație și depozitare ulterioară a vinului reclamă o investiție considerabilă. Când primii struguri sunt gata de presat știi că timpul te presează și trebuie să te gândești la promovare, la piață și la ultimele investiții din prima etapă, acelea în finisarea și pregătirea produsului“, spune Victor Ciupercă, country manager al amb Holding, care deține compania amb Wine. Producătorul își propune anul acesta dublarea vânzărilor de vinuri premium din portofoliu și atingerea unei cifre de afaceri de 3,6 mil. lei.

UE a pus bani la bătaie pentru reconversia viei

Bazele afacerii amb Wine, companie care deține crama Liliac, au fost puse în mai 2010, iar până în prezent acționarul, omul de afaceri austriac Alfred Michael Beck, a investit aproximativ 5,5 mil. euro în acest business (inclusiv cheltuielile operaționale).

Primele sticle Liliac au ieșit pe piață în martie 2012 (pe segmentul premium în HoReCa), iar recent au fost lansate vinurile Crepuscul (pentru retail în segmentul medium-high).

„Crama Liliac, unde sunt produse vinurile Liliac și Crepuscul, reprezintă o investiție inițială de 3 milioane de euro realizată în anul 2011 în achiziționarea și cultivarea a 38 ha de vie în Transilvania, în regiunea Batoș și Vermeș Lechința și în dezvoltarea  unității de vinificare, precum și a unor investiții ulterioare de un  million de euro, realizate în perioada 2012-2013, în dezvoltarea suprafețelor de vie cultivate și a facilităților de producție“, a adăugat Victor Ciupercă.

În prezent, amb Wine deține 52,8 hectare cu viță-de-vie și are o capacitate de producție de 180.000 de litri. Șeful amb Wine spune că acum compania se află într-o etapă de consolidare, când are în vedere o nouă investiție de 0,6 mil. euro în mărirea capacităților și extinderea suprafeței viticole, astfel că până la finalul anului va ajunge la o capacitate de 260.000 de litri.

Victor Ciupercă a explicat faptul că reconversia viței-de-vie se face din fonduri europene, însă doar până la un anumit nivel. Dincolo de aceasta, companiile premium trebuie să vină în plus cu aproximativ 7-8 mii de euro. „România a beneficiat în perioada 2007-2013 de fonduri europene nerambursabile pentru reconversia și plantarea de soiuri nobile de vită-de-vie. Acest sprijin, extrem de im­portant, pe care UE îl acordă prin rambursarea cheltuielilor de înființare a unei plantații se ridică la circa14.000 de euro pe hectar (…)“, a adăugat Ciupercă.

Vinificația, cea mai mare investiție

În timp ce investiția în hectarul propriu-zis de viță-de-vie se amortizează rapid, în cazul vinurilor premium, sumele masive sunt cele în vinificație, în utilaje și în spațiu. „O asemenea investiție se poate recupera chiar și în 10-12 ani“, a mai spus Ciupercă.

Când se decid asupra investițiilor în această industrie, proprietarii de crame trebuie să țină cont de faptul că vinul ia iden­titatea regiunii unde este produs și în cele mai multe cazuri folosesc denumirea tradițională a centrului viticol. De asemenea soiurile cultivate sunt cele admise legal pentru luarea în evidență a acestor vinuri ca DOC (denumire de origine controlată) și IG (indicație geografică) – care certifică faptul că vinurile care provin din anumite zone au un anumit nivel de calitate.

„Practic lansarea pe piață a unui vin nou se face timp de un an, doi prin prezența constantă la evenimente de promovare, la degustări, la târguri și la con­cursuri. (...) Dincolo de proprietățile vinurilor, po­vestea pe care o spune creează locul de întâlnire al brandului cu consu­matorul.“

În România, piața vinului se ridică la 350 mil. euro, iar numărul producătorilor de talie mică și medie a crescut în ultimii ani datorită fondurilor europene. Industria viticolă este una dintre puținele din România care au atras integral fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană (aproximativ 40 mil. euro anual).  Șeful Cramei Liliac spune, făcând o comparație între state, că în acest domeniu România are o piață și un mediu de afaceri similare Bulgariei, iar ca țări beneficiare ale fondurilor pentru viticultură, ambele „trec printr-o perioadă de entuziasm investițional“.

„Țările din «lumea veche», Spania, Italia, Franța, au o dinamică mai mică a pieței, având deja atât producători, cât și consumatori de tradiție. În «lumea nouă», Chile, Argentina, Africa de Sud, Australia este o dinamică puternică, ei fiind și mari jucători recenți pe piața de export. Din acest punct de vedere România, deși țară cu tradiție viticolă, este mai degrabă așezată în direcția lumii noi, atractivă pentru investiții, dinamică în direcția inovației și cu o piață în creștere.“

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana David