Băncile mari încep să-și nuanțeze optica în privința adoptării în România a unei legi a falimentului personal, apreciind că o asemenea reglementare este normală într-o țară europeană și că în definitiv nimeni nu trebuie să trăiască „în sclavia datoriei“, dar insistând în același timp pe nevoia ca o astfel de lege să transmită „un mesaj corect“ clienților, respectiv că falimentul personal nu este „o soluție“, ci reprezintă „un eveniment dramatic“ pentru oricine.„Noi susținem reglementarea insolvenței persoanelor fizice. La nivelul Uniunii Europene cei care au implementat reguli simetrice în problema supraîndatorării au avut rezultate foarte bune. Cred că nimeni nu trebuie să trăiască în sclavia datoriei, iar noi ca bancă susținem principiul unei legislații bine structurate, simetrice la nivelul intereselor părților și susținute de mecanisme care să permită controlul și o implementare de calitate“, afirmă Tomas Spurny, CEO al BCR.
Și Steven van Groningen, președintele
Raiffeisen Bank
, spune că apariția unei legi specifice ar fi normală. „Ceea ce mă îngrijorează este când văd că falimentul personal este prezentat ca un lucru bun, ca o «soluție» care va scăpa populația de datorii. Este un mesaj greșit și pentru a înțelege mai bine asta nu avem decât să ne uităm la experiența altor țări din vest – acolo falimentul personal este o experiență extrem de neplăcută, așa reglementată cum este.“
WikiZF: Profilul companiei
Raiffeisen Bank
Bancherul olandez invocă o serie de restricții la care sunt supuși cei care intră sub incidența falimentului personal – nu mai au acces la întregul salariu pe o anumită perioadă, au dreptul la un anume spațiu locativ, la un anume gen de îmbrăcăminte, toate acestea diferind de la țară la alta. „Oamenii sunt induși în eroare dacă li se spune că o asemenea lege va fi «soluția» pentru ei. Trebuie să existe un echilibru între interesele individului și cele ale societății pentru că dacă cineva nu-și mai plătește datoriile rezultă un cost social. În domeniul insolvenței persoanelor juridice nu s-a găsit acest echilibru prin vechea legislație, iar societatea a plătit un cost imens.“
În ultimii ani guvernul și BNR s-au angajat în mod repetat în fața FMI și a Comisiei Europene prin scrisorile de intenție periodice că „vor lua toate măsurile“ pentru a evita adoptarea unei legi a insolvenței personale sau a altor propuneri legislative care ar putea submina disciplina de rambursare a datoriilor către bănci.
În Parlament s-a discutat recent o nouă inițiativă legislativă în domeniu. Rămâne de văzut dacă odată cu bancherii își vor schimba viziunea și autoritățile.
Cert este că insolvența companiilor a devenit în ultimii ani o mare sursă de frisoane pentru bancheri, așteptările de la noul text de reglementare fiind foarte mari. „Cu vechile practici proaste din domeniu nu am atinge creșterea economică de 5% de care avem nevoie disperată“, afirmă Tomas Spurny.
Van Groningen apreciază că noua lege este mult îmbunătățită. „Dar nu era doar textul de lege de vină, ci și modul de aplicare și lipsa de experiență în procesul judiciar. Astfel, înființarea tribunalelor specializate reprezintă un pas important. Oricum, este nevoie și de o schimbare de cultură - dacă îți asumi o datorie și nu mai poți plăti, este risc asumat. Nu e vorba că ești de vină că te-ai îmbolnăvit, ci pur și simplu de faptul că ți-ai luat un risc odată cu datoria în cauză.“
Șeful Raiffeisen face trimitere și la exemple flagrante de rea-credință în care un patron declară insolvența companiei, dar continuă să circule cu o limuzină. „Eu ca bancă supraviețuiesc dacă o companie intră în insolvență în mod abuziv, dar furnizorul acesteia poate ajunge să dispară de pe piață de pe urma unei asemenea practici.“
Spurny, șeful BCR, consideră „foarte supărătoare“ și reintrarea în insolvență a companiei de stat Hidrolectrica. „Pentru noi un asemenea eveniment cere un tratament specific al expunerii și din păcate vedem evoluții similare și în cazul altor societăți de stat (vezi Regia Autonomă pentru Activități Nucleare sau TVR). Hidroelectrica este o companie foarte bună, care își poate face toate plățile, dar aceste aspecte sunt irelevante în modul în care noi ca bancă tratăm expunerea – apare un element de incertitudine legală care antrenează includerea într-o clasă de risc corespunzătoare, cu impactul de rigoare la nivelul provizioanelor.“ Spurny afirmă că nu toți analiștii și investitorii din afara României pot înțelege rațiuni de genul celor care au determinat reintrarea Hidroelectrica în insolvență, astfel de situații putând afecta percepția externă.
0 comments :
Trimiteți un comentariu