Dacă intenționează cu adevărat să ajute Ucraina prooccidentală, căreia i-a promis asistență financiară de 11 miliarde euro și sprijin în implementarea reformelor, UE trebuie să-și schimbe modul de abordare birocratic și să nu-și mai raporteze proiectele la propriile standarde deoarece în cei șapte ani în care a făcut transferuri directe către bugetelor statele din Parteneriatul Estic pentru a sprijini reformele de aici nu a făcut progrese evidente, scrie EUobserver.
Timp de șapte ani UE a finanțat direct bugetele statelor din Parteneriatul Estic, exceptând Belarusul, pentru a sprijini reforme variind de la energie la justiție și canalizare. În total ajutoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro au fost alocate pentru finanțarea reformelor din aceste țări, iar Ucraina, Moldova și Georgia sunt statele care au primit cel mai mult.
Armenia și Azerbaidjan au primit cel mai puțin. Suma și eforturile sunt eclipsate de angajamentele asumate de UE față de Ucraina după ce acest stat a întors spatele Rusiei și pentru a se apropia de Occident.
La întrebarea ce s-a întâmplat cu aceste ajutoare, având în vedere atitudinile diferite ale guvernelor estice față de reformele în stil european, cu problema corupției și cu administrația publică ineficientă răspunde o analiză a Institutului Polonez pentru Afaceri Internaționale.
Concluzia analiștilor polonezi este că în cele mai multe cazuri nimic nu s-a schimbat, ceea ce arată că UE nu știe cum să-și cheltuiască eficient banii.
În cazurile Moldovei și Georgiei, Bruxelles-ul a reușit să distribuie jumătate din resursele promise, dar din cauza procedurilor care durează prea mult, majoritatea proiectelor nu au fost finalizate.
Celelalte state, Armenia, Azerbaidjan și Ucraina președintelui Ianukovici, au avut probleme cu respectarea condițiilor de bază legate de transparența managementului finanțelor publice, ceea ce înseamnă că UE nu a putut distribui fondurile. Azerbaidjan și Ucraina au primit nu mai mult de o treime din cât s-a prevăzut.
Banii s-au dus, rezultatele nu au apărut
Iar acolo unde UE a reușit să cheltuiască bani, rezultatele acestor investiții sunt aproape invizibile. Autoritățile care au primit banii au elaborat cu ușurință strategii, dar le-au aplicat lent.
În general, statele au îndeplinit condițiile pentru primirea tranșelor - Moldova în proporție de 100%, Georgia de 90%, Armenia de 85%, Ucraina de 60-70% și Azerbaidjan de 50%. Dar aceasta nu a garantat progresul reformelor. În special în cazul Armeniei, ONG-urile avertizează că acțiunile guvernului sunt doar de fațadă.
Vinovată de insucces nu este doar lipsa de voință politică din țările respective, ci sunt și propriile „păcate“ ale UE: așteptări exagerate și alegeri greșite în ceea ce privește sectoarele finanțate și condițiile cerute și eforturi prea mici pentru implementarea reformelor.
Un exemplu în acest sens este sectorul energetic ucrainean, foarte corupt, pentru reformarea căruia este nevoie de miliarde de euro. UE și-a îndreptat atenția către acest sector dar a furnizat prea puține fonduri. În Georgia, descentralizarea dezvoltării regionale a reprezentat pentru UE o prioritate, cu toate că astfel de schimbări nu au fost susținute de politicienii de acolo.
Cercetătorii polonezi au găsit că fondurile propuse de UE nu se ridică la nivelul ambițiilor. UE ar vrea să declanșeze reforme masive finanțate cu bani de la buget pe care țările respective de obicei nu-i au.
Economii mici precum Moldova, Georgia sau Armenia apreciază ajutorul financiar european, acesta constituind 1-5% din bugetele lor naționale anuale. Însă aceste țări sunt prea sărace pentru a se angaja la reforme costisitoare. În cazul Ucrainei, fondurile UE au reprezentat o picătură într-un ocean, echivalând cu 0,1% din bugetul național. În aproape toate țările, pentru UE este dificil să monitorizeze rezultatele deoarece nu există mecanisme eficiente de monitorizare nici la nivelul societății civile, nici la nivelul administrației de stat. De asemenea, în programele UE sunt probleme mari în a informa populația despre beneficiile reformelor.
Promite UE Ucrainei mai mult decât îi poate oferi? Da, dacă nu renunță la birocrație, cred cercetătorii polonezi
Știrea a fost publicată joi, 17 aprilie 2014, 11:32 în categoria Internațional
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom
)
0 comments :
Trimiteți un comentariu