Sumele refuzate la plata cu bilete la ordin și cecuri au scăzut cu o treime în T1

Știrea a fost publicată miercuri, 23 aprilie 2014, 03:04 în categoria

Sumele refuzate la plata cu bilete la ordin şi cecuri au scăzut cu o treime în T1 Băncile au refuzat la plată cecuri și bilete la ordin de 1,6 miliarde de lei (360 mil. euro) în primele trei luni, în scădere cu 31% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce marchează practic o îmbunătățire a nivelului lichidităților de care dispun companiile în contextul revigorării economiei.

Media lunară a refuzurilor la plată a fost de puțin peste o jumătate de miliard de lei în primul trimestru. Spre comparație, anul trecut s-au înregistrat mai multe vârfuri lunare cu refuzuri de circa un miliard de lei. Volumul refuzurilor la plată intrase pe un trend descrescător încă din toamna anului trecut, cu excepția unei creșteri temporare a presiunii pe lichidități în luna decembrie.

„Această scădere a fost generată de revenirea economiei, dar și de îmbunătățirea condițiilor financiare (sistemul bancar a înregistrat aproape în permanență un surplus de lei). Astfel, anticipez că îmbunătățirea absorbției de fonduri structurale împreună cu accelerarea plăților Ministerului de Finanțe pentru cheltuielile de investiții vor ajuta la diminuarea incidentelor de plată și în perioada următoare“, a declarat Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Țiriac.

Biletele la ordin și cecurile sunt utilizate în tranzacțiile cu mărfuri dintre companii, rar fiind efectuate plăți în numerar. Prin emiterea unui bilet la ordin, cumpărătorul se angajează să efectueze plata la o dată ulterioară, când vânzătorul se prezintă la bancă și primește banii pe care banca îi ia din contul emitentului dacă există lichiditățile necesare.

Dacă în cont nu există sumele necesare acoperirii creanței, banca refuză la plată biletul respectiv. Fe­nomenul refuzurilor la plată a devenit foarte îngri­jorător în perioada de criză. Astfel, dacă înainte de 2008 biletele refuzate abia depășeau 100 de milioane de lei lunar, în criză s-au atins și vârfuri lunare de peste un  miliard de lei.

Problemele cu refuzurile la plată din ultimii ani au făcut însă ca unele companii să nu mai accepte decât plata cash în schimbul bunurilor livrate, chiar dacă în acest fel pierd business. Pe de altă parte, oficialii BNR au arătat că în ultimii ani problemele au fost accentuate și de valul de litigii în instanță, care au dus la poprirea conturilor pentru multe companii, băncile neputând astfel să facă plățile chiar dacă ar fi existat lichiditățile necesare.

Volumul refuzurilor la plată din primul trimestru se află la cel mai mic nivel din înregistrat în intervalul ianuarie-martie din 2008 încoace. Companiile încep practic să resimtă creșterea economică și să se descurce mai bine cu banii după ce anul trecut refuzurile la plată făcuseră un salt de un miliard de lei în ciuda creșterii cu 3,5% a Produsului Intern Brut (PIB). Datele privind creșterea economică din primul trimestru nu au fost făcute publice deocamdată, dar potrivit unor estimări ale guvernului avansul PIB ar fi de circa 3% în perioada ianuarie-martie. 2013 fusese primul an în care evoluția refuzurilor la plată nu a mai fost corelată cu evoluția economiei.

Cele mai multe refuzuri din primul trimestru au fost consemnate în cazul biletelor la ordin, respectiv peste 1,5 miliarde de lei. Acesta este însă și cel mai utilizat instrument de plată, cu volume de câteva zeci de miliarde de euro pe an. Cecurile refuzate la plată s-au ridicat la circa 80 milioane de lei.

Circa 9.500 de de cont au generat incidente de plată în primul trimestru, numărul acestora consemnând o scădere constantă în ultimele luni. Numărul refuzurilor la plată a fost de circa 30.000, ceea ce înseamnă o valoare medie a fiecărui bilet refuzat de circa 53.000 de lei.

Un număr de 152 de companii se aflau în interdicție bancară (adică nu puteau emite cecuri sau bilete la ordin) la sfârșitul lunii martie. Numărul acestora a scăzut cu peste 100 de firme în ultimul an. Oficialii BNR au declarat în ultima perioadă că refuzurile la plată sunt foarte mici în raport cu valoarea instrumentelor de plată și nu mai reprezintă un semnal de alarmă, așa cum era în anii trecuți. Bancherii spun totuși că sunt în continuare întârzieri mari la plata facturilor emise de companii și că sunt surprinși când văd facturi achitate la timp, aceasta fiind mai degrabă excepția și nu regula.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ciprian Botea

0 comments :

Trimiteți un comentariu