Victorii importante pe frontul de vest în lupta cu criza: Economia zonei euro crește accelerat, iar Portugalia s-a relansat cu succes pe piețele de finanțare pe calea bătută de Irlanda și Grecia

După succesul de anul acesta al Irlandei și cel nesperat de ma­re al Greciei pe piețele de fi­nanțare internaționale, ieși­rea Portugaliei pe piața obli­ga­țiunilor înaintea exitului din programul de bailout prin care a fost salvată de la default re­prezintă unul dintre cele mai puternice sem­nale că zona euro, către care ajunge cea mai mare parte a exporturilor românești, a depășit ce a fost mai greu din criză.

Totuși, zona euro nu este încă la adă­post, marea provocare fiind pericolul defla­țio­nist, în contextul în care prețurile bu­nu­rilor și serviciilor au continuat să scadă luna aceasta, iar unii analiști avertizează că avan­sul economic al țărilor din uniunea mo­ne­ta­ră este prea lent pentru a aduce rapid in­flația în zona de siguranță. Cuvântul cu cea mai mare greutate în aceste probleme îl va avea, probabil, ca și până acum, Banca Centrală Europeană. Unii observatori se așteaptă ca gardianul euro să înceapă achizițiile de active pentru a slăbi puterea euro și pentru a da un impuls prețurilor.

Guvernul de la Lisabona a atras ieri 750 mil. euro printr-un plasament de obli­ga­țiuni cu maturitatea la 10 ani și la un randa­ment de 3,5%, cel mai redus din ul­timii opt ani, în prima operațiune de fi­nanțare pe termen lung de la acordul de bailout semnat în 2011 cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană. Dobânda la care Portugalia s-a împrumutat cu 78 mil.euro de la creditorii internaționali este de aproximativ 3%.

„Acest rezultat ne dă foarte multă încredere în viitor“, a declarat premierul portughez Pedro Passos Coelho.

În aceste condiții, fostul stat-problemă al zonei euro, devenit între timp elev silitor, pare că se îndreaptă spre o ieșire lină din programul de asistență financiară, scrie The Wall Street Journal, care caracterizează licitația de obligațiuni portugheze drept „un succes uimitor“. FMI, UE și BCE realizează în prezent ultima revizuire a acordului financiar, iar Lisabona va anunța în mai puțin de două săptămâni dacă va ieși din programul de bailout fără o linie de finanțare preventivă.

Succesul Portugaliei vine după ce în martie Irlanda a vândut obligațiuni cu scadența la zece ani în valoare de un miliard de euro la un randament de 2,9% în prima sa ieșire pe piețele financiare de după sep­tem­brie 2010. Oferta a fost suprasubscrisă de aproape trei ori. În decembrie anul tre­cut, Irlanda a devenit primul stat cu pro­bleme din zona euro care a ieșit din pro­gramul de ajutor financiar, în valoare de 85 miliarde euro și acordat în 2010 de FMI și UE.

După o lună, Grecia, focarul crizei dato­riilor, a atras tot în prima sa ieșire pe piețele internaționale de la începutul crizei din partea investitorilor, cerere de 20 de miliar­de de euro pentru obligațiuni de 3 miliarde de euro vândute la un randament de 4,95%. Aproape jumătate din obligațiuni au fost cumpărate de investitori britanici, o treime s-a dus la alți investitori europeni și doar 7% au rămas în Grecia. Țara are o datorie pu­bli­că de circa 320 miliarde euro, sau 175% din PIB, notează Thomson Reuters.

Opțiunile BCE dacă ar fi să recurgă la armele neconvenționale

Unii analiști se așteaptă ca BCE să recurgă la relaxarea cantitativă pentru a stimula creșterea economiei zonei euro, mai ales după ce președintele instituției, Mario Draghi, a subliniat luna aceasta că Consiliul Director al BCE ar putea folosi „și instru­mente neconvenționale“ pentru a elimina riscurile deflaționiste, scrie CNBC.

Unii investitori au interpretat sintag­ma „instrumente neconvenționale“ ca un semnal că BCE ar putea porni achizițiile de obligațiuni. Spre deosebire de Rezerva Federală americană, care a recurs la quan­tita­tive easing de mai multe ori după în­ce­pu­tul crizei economico-financiare mon­dia­le, BCE a ales alte măsuri pentru a sus­ți­ne creș­te­rea economică, precum reducerea do­bân­zi­lor și împrumuturi ieftine acordate băncilor.

„Dacă principala îngrijorare este aceea că slăbiciunile sectorului bancar țin pe loc relansarea economică, atunci ar avea sens ca achizițiile suplimentare să se concentreze pe active emise de sectorul privat“, a explicat Julian Jessop, economist-șef la Capital Economics.

Această opțiune ar avea impact pozitiv asupra prețurilor acțiunilor și obligațiunilor companiilor din zona euro. Pe de altă parte, măsura ar putea întări euro, ceea ce ar afecta negativ datoriile guvernamentale.

O altă opțiune ar presupune ca BCE să țintească direct pericolul deflaționist prin creșterea lichidității de pe piețe. Această soluție ar determina BCE să se concentreze pe achizițiile de obligațiuni guvernamentale. Efectul negativ ar fi că euro s-ar putea întări dacă va fi compromisă disciplina fiscală a țărilor din sudul Europei, unde randamen­tele au scăzut deja, a subliniat Jessop.

Al treilea scenariu ar fi achizițiile de obligațiuni germane sau franțuzești cu rating mare, caz în care puterea euro ar slăbi. Impactul acestei măsuri ar fi însă limitat pentru că randamentele acestor instrumente financiare sunt deja foarte mici.

Creșterea economică din zona euro accelerează

Creșterea economiei zonei euro a accelerat la începutul celui de-al doilea trimestru însă prețurile bunurilor și serviciilor au continuat să scadă, ceea ce înseamnă că deflația rămâne un pericol major, scrie The Wall Street Journal. Analiștii cred însă că economia zonei euro are un ritm prea lent de creștere pentru a aduce rapid inflația la ținta stabilită de Banca Centrală Europeană, de puțin sub 2%.

Activitatea din sectorul serviciilor și al producției industriale a crescut luna aceasta, cu cel mai accelerat ritm din mai 2011, după cum arată indicele compozit Markit al zonei euro (PMI), un indicator calculat de compania de servicii financiare Markit. Indicele a crescut de la 53,1 puncte în martie la 54 puncte luna aceasta, iar datele confirmă că avansul economic al zonei euro prinde putere.

Mai mult, încrederea consumatorilor în economie a crescut în aprilie la maximul de după octombrie 2007, potrivit Comisiei Europene. De asemenea, date recente arată că vânzările de retail, producția industrială și exporturile zonei euro au crescut.

Veștile în ceea ce privește prețurile bunurilor și

serviciilor nu sunt însă îmbucurătoare având în vedere că în zona euro inflația a ajuns la un nivel îngrijorător, de 0,5% în martie. Companiile din industrie și servicii atrag atenția că au continuat să reducă prețurile în aprilie cu cel mai rapid ritm înregistrat din august anul trecut.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana Tudor