ZF a identificat cu ocazia Zilei Europei, sărbătorită astăzi, 100 de indicatori care arată poziția României față de celelalte state din UE.România ocupă locul I în Uniunea Europeană la producția de floarea-soarelui, la viteza de descărcare pe internet și la rata de creștere a producției de mașini – acestea sunt doar trei domenii la care România primește punctaje maxime prin comparație cu celelalte state ale UE - conform centralizării de către redactorii ZF a 100 de indicatori economici pentru care există date comparative și pentru celelalte state membre.
Pe de altă parte, România ocupă o poziție fruntașă și în ceea ce privește cheltuielile pe care le face pentru construcția de autostrăzi: pentru un kilometru de autostradă statul român a reușit să cheltuiască 23 de milioane de euro, în timp ce statul bulgar are un cost de 2 mil. euro pentru fiecare kilometru construit de autostradă - acesta fiind cel mai scăzut cost la nivelul țărilor membre ale UE.
O altă statistică îngrijorătoare, dar care reflectă nivelul de trai real al populației, este cea a ponderii alimentelor în totalul cheltuielilor unei gospodării: o treime din cheltuielile lunare ale unei familii din România este reprezentată de alimente, băuturi și țigări, în timp ce pentru austrieci, de exemplu, aceste cheltuieli nu reprezintă mai mult de 13% din bugetul de consum al unei gospodării.
În mod paradoxal, deși își plătește cel mai bine constructorii, România se află pe penultimul loc în Europa, după Bulgaria, în ceea ce privește rețeaua de autostrăzi (cu doar 645 de kilometri).
La un PIB per capita de 6.800 de euro (doar bulgarii înregistrând un nivel mai scăzut), țara noastră este codașă și în ceea ce privește modul în care își plătește angajații. Cu un salariu minim brut de circa 190 de euro, nivelul la care sunt plătiți angajații cu cele mai mici salarii din România este de șapte ori mai scăzut decât sunt angajații francezi care au cele mai mici salarii.
Iar nivelul scăzut al salariilor se reflectă și în salariile celor care ar trebui să fie printre cei mai bine plătiți angajați: salariile profesorilor și ale medicilor români sunt aproape cele mai mici din toate statele membre ale Uniunii Europene.
În materie de fonduri europene, statisticile arată că, la șapte ani de la intrarea în Uniunea Europeană, România a reușit să atragă doar o treime dintre cele aproape 20 de miliarde de euro puse la dispoziție în perioada 2007-2013. Polonia, de exemplu, singurul stat care a evitat recesiunea în toți anii crizei financiare, a avut un grad de absorbție de circa 60% a fondurilor structurale.
Deși are cea mai mare viteză de descărcare a datelor de pe internet din Europa, România stă mai prost decât alte state europene la capitolul ponderii gospodăriilor care au internet fix de mare viteză. Dacă în Belgia sau Olanda ponderea este de peste 97%, în România doar 63% din gospodării au internet fix de mare viteză.
În ceea ce privește clasamentele în domeniul industriei, datele centralizate de ZF arată că România este pe locul 16 în topul celor mai mari producători de oțel din Europa, cu o producție de 3,2 milioane de tone de oțel brut.
Locuri mai bune în topul european le mai deținem în domeniul producției de vin, de ciment sau de pantofi. Astfel, anul trecut România a ocupat locul 6 în Uniunea Europeană din punctul de vedere al producției de vin, în urma unor state precum Italia, Spania, Franța, Germania și Portugalia. Deși cheltuie puțini bani pe încălțăminte prin comparație cu alte state, angajații români din această industrie au reușit să plaseze România pe locul 4 în Europa în ceea ce privește topul celor mai scumpi pantofi produși în fabrici locale, după Italia, Portugalia și Franța. În ceea ce privește producția de ciment, România se află pe locul 10 la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, cu circa 7 milioane de tone (în 2011). Primul loc este ocupat de Germania, cu 33,5 milioane de tone.
În materie de comerț, România este o piață în care retailerii de modă pot să își crească semnificativ afacerile. De exemplu, ne aflăm în prezent pe locul 3 în Europa după rata de creștere a vânzărilor în magazinele H&M;, cu un avans de 29% în perioada decembrie 2013 – februarie 2014. Deși a intrat pe plan local abia în 2011, H&M; are 30 de magazine în România și afaceri anuale de circa 100 de milioane de euro.
De asemenea, România este o piață bună și pentru producătorii și distribuitorii de băuturi, atât răcoritoare, cât și spirtoase.
România ocupă locul 7 în UE la consumul de băuturi spirtoase, cu un consum de 166 milioane de litri, și locul 6 în UE în materie de consum de bere (cu un consum mediu de 90 de litri pe cap de locuitor).
De asemenea, România se află pe locul trei în topul țărilor din Europa cu cel mai mare consum de băuturi ale îmbuteliatorului Coca-Cola Hellenic din Grecia. Producătorul activează în 20 țări din Uniunea Europeană, printre care și Italia, Grecia, Austria sau Polonia.
În materie de consum de cafea, România se află pe locul 24 în Uniunea Europeană, cu un consum de 2,3 kg per capita. Primul loc în UE este ocupat de Luxemburg, cu un consum de 24 kg per capita, conform datelor Organizației Internaționale a Cafelei.
POPULAȚIE, PIAȚA MUNCII ȘI EDUCAȚIE
Penultimul
loc în Europa
în funcție de nivelul salariului minim pe economie în 2013, cu un nivel de doar 190 de euro brut pe lună, puțin mai mult decât nivelul înregistrat în Bulgaria. Cele mai mari salarii minime sunt în Luxemburg, unde fiecare angajat pornește de la un venit minim de peste 1.900 de euro.
Locul
8
în UE
în topul celor mai scăzute rate ale șomajului, sub media la nivelul statelor din UE (de 10,5% în martie 2014), potrivit datelor Eurostat. Cele mai mari rate ale șomajului sunt în Grecia (26,7%) și în Spania (25,3%).
Locul
6
în topul celor mai scăzute ponderi ale numărului de salariați în total populație
îl ocupă România, cu doar unu din trei locuitori angajați (inclusiv în sectorul informal), după Grecia, Croația, Italia, Polonia sau Spania. Pe primul loc de află Norvegia, unde unu din doi locuitori este angajat.
Locul
6
în Europa
îl ocupă România în ceea ce privește rata reală de impozitare
(raportul dintre contribuțiile la asigurări sociale + impozitul pe venit+TVA și salariul brut real – costurile totale cu un salariat), potrivit unui studiu al organizației belgiene New Direction. Cu o rată de impozitare a salariilor de aproape 50%, România se „bate“ cu economii puternice precum Belgia, Franța sau Germania.
Ultimul
loc în Europa
în ceea ce privește nivelul salarial al medicilor.
Salariul maxim la care poate ajunge un medic primar cu 20 de ani de experiență este de aproape 3.300 de lei într-un spital clinic județean, arată datele Colegiului Medicilor. De cealaltă parte, rezidenții au cele mai mici salarii, de 1.300 de lei. În aceste condiții, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al salarizării doctorilor, la egalitate cu Bulgaria. Medicii din Danemarca și Belgia sunt cel mai bine plătiți din UE.
Locul
20
în UE
în ceea ce privește valoarea masei salariale totale din economie
. Angajatorii români plătesc salarii de circa 190 de milioane de euro în fiecare zi (adică masa salarială anuală este de peste 47 de miliarde de euro). Pe primele locuri se află Germania, unde angajatorii plătesc salarii de peste 5,6 mld euro pe zi, și Franța, unde se plătesc salarii de aproape 4,4 miliarde de euro pe zi.
Penultimul
loc în Europa
în ceea ce privește rata fertilității femeilor, care a ajuns la 1,25 (de copii născuți de către fiecare femeie), puțin mai ridicată decât în Ungaria (1,23). Pe primele locuri se află Irlanda și Franța, care au rate ale fertilității de peste 2.
Locul
25
în Europa
în materie de speranță de viață la naștere
, care este de 74,5 ani în România, arată datele Institutului Național de Statistică. Acesta este unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană. Cea mai mare speranță de viață din Uniunea Europeană este în Italia, 82,1 ani, urmată de Spania și Franța.
Penultimul
loc
în UE
în ceea ce privește riscul de sărăcie sau excluziune socială a populației.
Un procent de 41,6% din totalul populației reprezintă persoanele amenințate de sărăcie sau de excluziune socială, România fiind depășită doar de Bulgaria, care are 49,3% din populație amenințate de acest risc.
Penultimul
loc în Europa
la nivelul salarial al profesorilor
. Salariile profesorilor din România sunt mai mari doar decât cele oferite de statul bulgar, iar cel mai bine plătiți profesori din Uniunea Europeană sunt danezii.
Locul
22
din UE
în ceea ce privește gradul de cuprindere a tinerilor în învățământul liceal și cel superior
(72%). Pe primul loc se află Cehia.
Locul
10
în Uniunea Europeană
la ponderea numărului de copii înscriși în învățământul gimnazial
(28%). Pe primul loc este Portugalia, cu 59%.
Locul
8
în
Uniunea Europeană
la numărul de limbi străine vorbite de populație
. Românii vorbesc, în medie, cel puțin două limbi străine, față de trei, câte cunosc luxemburghezii. Ungurii, francezii, austriecii și irlandezii știu însă doar o limbă străină."
AUTO
Primul loc
după rata de creștere a producției de mașini
.
Cu un avans de 22% al producției auto, susținut de Dacia și Ford, România s-a aflat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană, dar și în lume raportat la acest indicator, depășind, de exemplu, Austria (20%). România a produs peste 400.000 de mașini în 2013.
Locul
9
în Europa
la producția de automobile.
Din punctul de vedere al volumului, cu 411.000 de automobile produse anul trecut, România se clasează pe locul 9 la nivel european, depășind Italia, care a produs în 2013 sub 390.000 de mașini, dar sub Belgia, unde s-au asamblat aproape 450.000 de mașini. Cel mai mare producător auto din UE este Germania, cu 5,4 milioane de automobile produse în 2013.
Locul
5
îl ocupă Dacia în topul celor mai mari uzine europene
Automobile Dacia, a doua companie din România ca mărime, se află pe locul cinci în topul celor mai mari uzine auto din Europa, cu o producție de 423.718 unități (autoturisme și colecții CKD) în 2013. Fabrica Dacia de la Mioveni se află în fața unor uzine precum Ford din Köln sau Audi din Neckarsulm, dar în urma altora precum uzina Volkswagen din Wolfsburg (Germania), care este cea mai mare uzină auto europeană, cu o producție de peste 800.000 de unități, în creștere cu 1,9% față de 2012.
Locul
10
în Europa
îl ocupă România în ceea ce privește evoluția înmatriculărilor de autoturisme în primul trimestru al anului
, cu un avans de 19%, la 13.400 de mașini, pe o piață care a crescut, în medie, cu 7%. Cel mai mare avans, de 41%, a fost înregistrat în Portugalia.
Penultimul
loc în Europa
în funcție de înmatriculările de mașini noi la mia de locuitori
, cu numai 2,9 autoturisme. Pe primul loc este Luxemburg (cu 86 de autoturisme la mia de locuitori), iar pe ultimul loc Bulgaria, cu 2,7 mașini.
INFRASTRUCTURĂ
Penultimul
loc în Europa
la capitolul rețea de autostrăzi
este ocupat de România, cu doar 645 km. Pe primul loc în Europa se află Spania, cu peste 16.000 de kilometri de autostrăzi, iar pe ultimul loc, Bulgaria, cu 620 de kilometri.
Locul
1
în Europa
la costul de construcție a unei autostrăzi
este ocupat de România, care a ajuns și la circa 23 de milioane de euro pe kilometru. Cea mai ieftină autostradă a fost construită în Bulgaria, cu doar 2 milioane de euro.
Locul
8
în Europa
la capitolul rețea de cale ferată e
ste ocupat de România, cu aproape 10.800 de kilometri, potrivit Eurostat. Primul loc revine Germaniei, cu 34.000 de kilometri de căi ferate.
Locul
57
este ocupat de aeroportul Henri Coandă
(Otopeni) într-un top al celor mai aglomerate aeroporturi din Europa după numărul de pasageri
, potrivit Eurostat. Aeroportul Heathrow din Londra este cel mai aglomerat din Europa, cu 70 de milioane de pasageri.
Locul
18
în Uniunea Europeană
la traficul de mărfuri maritime
, cu 38,4 milioane de tone. Locul întâi este ocupat de Olanda, cu 542 de milioane de tone de marfă, potrivit Eurostat.
Locul
28
în UE
la traficul aerian de pasageri
, cu 10 milioane de pasageri în 2012. Locul întâi este ocupat de Marea Britanie, cu 203 milioane de pasageri, potrivit Eurostat.
Locul
17
în UE
la traficul aerian de pasageri, cu 10 milioane de pasageri în 2012. Locul întâi este ocupat de Marea Britanie, cu 203 milioane de pasageri, potrivit Eurostat.
AGRIBUSINESS
Locul
1
a fost ocupat anul trecut de România în Uniunea Europeană la producția totală de floarea-soarelui
, cu un total de 2 milioane de tone. Pe locul doi s-a aflat Bulgaria, cu o recoltă de 1,8 milioane de tone, iar podiumul a fost completat de Franța cu 1,7 milioane de tone.
Locul
1
a fost ocupat în sezonul comercial 2013/2014 de România în funcție de rata de export a grâului
, cu un raport de 57,5% între livrările în străinătate și producție.
Locul
3
a fost ocupat în sezonul comercial 2013/2014 de România în funcție de volumele de grâu exportate.
Pe primele două locuri sunt Franța și Germania.
Locul
2
a fost ocupat anul trecut de România în Uniunea Europeană pentru producția de porumb
, cu un total de 10,7 milioane de tone. Producția locală a fost depășită doar de cea din Franța, unde s-au strâns 15 milioane de tone.
Locul
6
va fi ocupat în acest an de România în Uniunea Europeană
pentru producția de rapiță
, cu un total de 0,7 milioane de tone. Liderul blocului comunitar va fi Germania, cu o recoltă de 5,4 milioane de tone.
Locul
10
este ocupat de România în Uniunea Europeană
în funcție de numărul total de bovine din economie
, cu un șeptel de 2 milioane de capete. Liderul din UE este Franța, cu un stoc de 19 milioane de capete.
Locul
4
este ocupat de România în Uniunea Europeană
în funcție de numărul total de ovine
, cu o populație de 8,4 milioane de capete. Marea Britanie este liderul din UE, cu 21,2 milioane de ovine, fiind urmată de Spania și Grecia.
Locul
10
este ocupat de România în Uniunea Europeană
în funcție de producția de lapte din ferme
, cu un total de 4,5 milioane de tone. Primele trei poziții în UE sunt ocupate de Franța, Marea Britanie și Polonia.
Locul
4
este ocupat de România în Uniunea Europeană
în funcție de numărul total de caprine
din economie, cu un total de 1,2 milioane de capete. Liderul comunității europene este Grecia, cu 4,5 milioane de capete.
Locul
6
a fost ocupat de România în Uniunea Europeană anul trecut la producția de cartofi
, cu un total de 3,1 milioane de tone. Pe primul loc a fost Germania, cu 9,3 milioane de tone, fiind urmată la mică distanță de Polonia.
Locul
8
a fost ocupat de România în Uniunea Europeană în 2013 în funcție de valoarea producției agricole
, cu un total de 18 miliarde de euro. Primele trei locuri sunt ocupate de Franța, Germania și Italia.
Locul
16
a fost ocupat de România în Uniunea Europeană în 2013 în funcție de productivitatea medie în agricultură de 2.100 euro/hectar. Productivitatea este la jumătate față de Franța, Germania sau Spania, dar în ton cu rezultatele din regiune din țări precum Polonia sau Ungaria.
BURSĂ
Locul
14
din 20 în Europa după capitalizare
,
sau altfel spus după valoarea companiilor listate la Bursa de Valori București
. Companiile românești listate la bursa de la București au o valoare cumulată de 17 miliarde de euro, dintre care vârfurile de lance sunt Petrom, Romgaz și Fondul Proprietatea.
Locul
23
din 27 în Europa după activele fondurilor mutuale.
Industria fondurilor mutuale a ajuns în prezent la active de peste 3 miliarde de euro și a urcat pe locul 23 în Europa, în condițiile în care în 2007 activele fondurilor mutuale plasau România pe ultimul loc în Europa.
BĂNCI ȘI ASIGURĂRI
Locul
28
îl ocupă România în UE în ceea ce privește cheltuiala cu asigurările pe cap de locuitor,
care s-a ridicat anul trecut la 96 de euro, cel mai mic nivel dintre țările Uniunii Europene. Media la nivelul UE este de circa 1.500 de euro.
Locul
20
îl ocupă România în funcție de valoarea activelor bancare
, astfel că sistemul bancar românesc administra la finalul anului trecut active de 80 mld. euro. Numai opt țări din UE – precum Bulgaria, Slovacia sau țările baltice – au active mai mici.
Locul
20
îl ocupă România în ceea ce privește creditele acordate de băncile locale populației și companiilor,
care se ridicau la o valoare de circa 50 mld. euro la finalul anului trecut. România ocupă locul 20 în UE în funcție de stocul creditelor.
Locul
20
îl ocupă România în ceea ce privește volumul depozitelor atrase de bănci de la populație și companii,
care s-a ridicat la 48 mld. euro. Doar băncile din Bulgaria, Slovacia, Malta sau țările baltice au resurse mai puține atrase de la clienți.Ț
ENERGIE ȘI MEDIU
Locul
11
în UE
în funcție de capacitatea parcurilor eoliene îl ocupă România în 2013
, cu o putere instalată de 2.599 MW, potrivit Asociației Europene a Energiei Eoliene. Germania ocupă primul loc cu 33.730 MW instalați la finalul anului trecut.
Locul
4
în UE
îl ocupă România la producția de petrol
, potrivit datelor Eurostat din 2012. În acel an, producția de petrol a fost de 3,95 milioane de tone.
Locul
4
în UE
îl ocupă România producția de gaze naturale, potrivit datelor Eurostat din 2012. În acel an producția a fost de 8,6 milioane de tone echivalent petrol.
Locul
11
în UE
îl ocupa România la data de 7.05.2014 la prețul la motorină
, cu un nivel de 1,41 euro pe litru. Cel mai scump litru de motorină era în Italia și costa 1,68 euro pe litru.
Locul
19
în UE
îl ocupa România la data de 7.05.2014 în funcție de prețul la benzină
, cu un nivel de 1,4 euro pe litru. Cel mai scump litru de benzină era în Olanda, 1,79 euro.
Locul
5
în UE
îl ocupă România la producția de cărbuni
, potrivit Eurostat, cu o producție de 35,5 milioane de tone. Pe primul loc este Germania, cu o producție de 188,5 milioane de tone.
Locul
11
în UE
îl ocupă România după cantitatea de emisii de dioxid de carbon a sectorului energetic în 2013
. Germania, liderul clasamentului, emite de 12 ori mai multă poluare în producția de energie decât România.
Locul
22
în UE
îl ocupă România după cantitatea de deșeuri municipale generată de populație
, cu 389 kg per locuitor, într-un clasament condus de Danemarca, cu 668 kg per persoană.
Pe
ultimul
loc în UE
se află România în ceea ce privește reciclarea deșeurilor
, doar 1% din cantitatea generată fiind valorificată, în timp ce în Germania procentul este de 65%.
IT
Locul
1
în UE
la viteza de descărcare a datelor de pe internet
, aceasta fiind în medie 55,5 Mbps, conform datelor Ookla din mai 2014. România este urmată în clasament de Lituania și Olanda, unde vitezele de descărcare a datelor de pe internet ajung la 46 Mbps, respective 44 Mbps. Cele mai mici viteze de download de pe internet sunt în Croația și Cipru, unde media națională este de circa 7 Mbps.
Locul
17
în UE
în ceea ce privește ponderea gospodăriilor care au internet fix de mare viteză
– 63,7%, pe primele trei locuri situându-se Malta (99,9%), Olanda (98,4%) și Belgia (97,1%), potrivit datelor Comisiei Europene pentru anul 2012. Pe ultimul loc se află Italia, unde doar 14% din populație utilizează servicii de internet de mare viteză.
Locul
26
în UE
în privința ponderii din populație care utilizează servicii de internet mobil prin modemuri dedicate
, existând circa 30 de astfel de abonamente la 100 de locuitori, conform studiilor Comisiei Europene pentru iunie 2013. În urma României mai este doar Ungaria, care are 25 de abonați la serviciile de internet mobil la 100 de persoane. Primele poziții sunt ocupate de țările nordice – Finlanda, Suedia, Danemarca, unde la 100 de locuitori sunt peste 102 subscripții.
Locul
18
în UE
în ceea ce privește acoperirea teritoriului cu servicii de internet mobil prin tehnologia 3G (2012).
Aproximativ 96,2% din teritoriul României dispunea de acoperire cu servicii de internet mobil prin tehnologia 3G în anul 2012, potrivit celor mai recente date furnizate de Comisia Europeană. În țări precum Malta, Suedia, Franța, Luxemburg, procentul tinde spre 100%. Pe ultimele două locuri se află Estonia și Slovacia, cu o acoperire 3G de 87%, respectiv 85%.
Locul
1
în topul țărilor din UE
care generează cele mai mici venituri medii anuale pentru operatorii de telefonie mobilă
, cu un venit mediu anual de 55 de euro, față de 130 de euro în Ungaria și 299 de euro în Franța.
INDUSTRIE
Locul
6
îl ocupă România în Uniunea Europeană
din punctul de vedere al exportului de mobilă
, arată datele companiei de consultanță CSIL din Italia.
Locul
18
îl ocupă România în UE
în ceea ce privește suprafața fondului forestier
, care este de 6,6 milioane de hectare, adică 27% din suprafața întregii țări. O pondere mai apropiată de România au atât Grecia, cât și Franța, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Euromonitor.
Locul
6
în Uniunea Europeană
l-a ocupat România anul trecut din punctul de vedere al producției de vin
, în spatele unor state precum Italia, Spania, Franța, Germania și Portugalia.
Locul
10
în Europa
îl ocupă România la producția de ciment
, cu circa 7 milioane de tone (în 2011). Primul loc este ocupat de Germania, cu 33,5 milioane de tone.
Locul
4
în Europa
în ceea ce privește topul celor mai scumpi pantofi produși în fabrici locale
, după Italia, Portugalia și Franța.
Locul
16
este ocupat de România
în topul celor mai mari producători de oțel din Europa
, cu o producție în 2013 de circa 3,2 milioane de tone de oțel brut. Pe primul loc se află Germania, cu o producție care anul trecut s-a ridicat la 42,6 milioane de tone.
Locul
5
este poziția României
după producția de aluminiu primar
, cu 249.000 de tone produse de Alro Slatina în 2012. Norvegia este prima, cu o producție de 1,1 milioane de tone, urmată de Islanda cu 800.000 de tone.
Locul
1
este ocupat de România în Europa
la producția de nave finalizate în anul 2013
, care s-a ridicat la circa 504.000 de tone. Pe următoarele locuri se află Germania, cu 350.000 de tone, și Turcia, cu 194.000 de tone.
COMERȚ
Penultimul
loc în Europa
în funcție din suprafața medie de comerț modern la mia de locuitori,
cu 83,8 metri pătrați. Țările din jur stau mult mai bine, Ungaria are 393 mp, Polonia - 270 mp, iar Cehia 275 mp. În top se află Germania, cu 443 mp/ mia de locuitori.
26
este locul ocupat de România în Uniunea Europeană
la consumul de lapte de vacă ambalat
, cu numai 12 litri per capita anual, conform companiei de cercetare de piață Euromonitor. Doar bulgarii consumă mai puțin lapte de vacă ambalat decât românii, astfel că la sud de Dunăre consumul ajunge la 23,3 litri per capita anual. Cei mai mari consumatori de lapte de vacă ambalat sunt irlandezii (396 litri per capita), finlandezii (341 litri/locuitor) și suedezii (251 litri/locuitor).
Locul
11
în UE
este ocupat de România în ceea ce privește consumul de ciocolată
, cu un volum de 35-40 milioane de kilograme vândute anual, dintre care mai mult de jumătate vine din importuri. Pe primul loc la consumul de ciocolată se situează Germania, unde consumul de ciocolată depășește 940 mil. kilograme. În total, un român consumă anual în jur de 2 kilograme de ciocolată, adică nici 2 tablete pe lună.
Locul
7
în UE
este ocupat de România la consumul de băuturi spirtoase
, cu un consum de 166 milioane de litri. Pe primul loc se află Germania (peste 430 mil. litri), urmată de Ucraina (400 mill. litri) și de Franța (334 mil. litri), conform datelor aferente anului 2012 ale companiei de cercetare în domeniu IWSR. Băuturile tradiționale precum țuica și palinca au dus România în top, iar peste 90% din consum este acoperit din producția locală.
Locul
6
în UE în materie de consum de bere
Cu un consum mediu de 90 de litri pe cap de locuitor,
România se situează cu 30% peste media din Uniunea Europeană, care a fost de 70 de litri în 2012, dar la un nivel de 60% din consumul primilor clasați în top, cehii, arată datele asociației Berarii Europei.
Locul
24
este ocupat de România la consumul de cafea în Uniunea Europeană,
cu un consum de 2,3 kg per capita
. Primul loc în UE este ocupat de Luxemburg, cu un consum de 24 kg per capita, conform datelor Organizației Internaționale a Cafelei. Ultimele locuri sunt ocupate de Irlanda, Malta și Ungaria.
Locul
3
este ocupat de România
în topul țărilor din Europa cu cel mai mare consum de băuturi ale îmbuteliatorului Coca-Cola Hellenic din Grecia
. Producătorul activează în 20 țări din Uniunea Europeană, printre care și Italia, Grecia, Austria sau Polonia. În celelalte țări precum Germania sau Belgia este prezent un alt îmbuteliator al Coca-Cola Company. Consumul de băuturi răcoritoare din portofoliul Coca-Cola Hellenic ajunge în România la 843 milioane de litri, în condițiile în care în Italia - cea mai mare țară pentru îmbuteliatorul Coca-Cola - ajunge la peste 1,6 miliarde de litri. Pe ultimul loc la consumul de astfel de băuturi în zonă stă Slovenia, cu doar 36 mil. litri.
Locul
3
în Europa
după rata de creștere a vânzărilor în magazinele H&M;
, cu un avans de 29% în perioada decembrie 2013 – februarie 2014. România a fost depășită doar de Bulgaria (52%) și Ungaria (38%). H&M; are 30 de magazine în România și afaceri anuale de circa 100 de milioane de euro.
Locul
1
în Europa
la creșterea volumului de vânzări din retail în luna martie
, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Comerțul a crescut în România cu 13,4% în martie, devansând creșterile din Luxemburg (12,1%) și Ungaria (8,4%), țări aflate pe următoarele locuri în clasament.
MACRO
Penultimul
loc în Europa
îl ocupă România în ceea ce privește valoarea PIB-ului per capita
. Singura țară cu un PIB per capita mai mic deât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găsește Luxemburg, conducând detașat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.
Locul
20
din 28 este ocupat de România
în ceea ce privește Investițiile Străine Directe (ISD) ca procent din Produsul Intern Brut (PIB).
Cu ISD-uri reprezentând aproape 44% din PIB în 2013, România depășește țări precum Franța (41% în 2012), Germania (28% în 2013) și Italia (19%), dar e depășită cu mult de Bulgaria (93%), de exemplu. Primul loc în clasament e ocupat de Luxemburg, cu ISD de 51 de ori mai mari decât PIB-ul, în timp ce locul doi e ocupat de Belgia (192%).
Locul
2
în UE
după rata de creștere economică din 2013.
Economia României a crescut cu 3,5% anul trecut, fiind depășită la acest indicator doar de Letonia, care a avut o creștere de 4,1%.
Ultimul
loc în Europa
în ceea ce privește rata de absorbție a fondurilor structurale din exercițiul financiar 2007-2013.
Cu o rată de absorbție de doar 33% din cele aproape 20 de miliarde de euro puse la dispoziție în ultimii șapte ani de Uniunea Europeană, România este departe de absorbția din Polonia, care este de 60%, țară în care aceste finanțări au „salvat“ economia în perioada de criză. Pe primele locuri în UE, cu rate de absorbție de peste 70%, se află Estonia și Lituania.
Locul
2
după rata insolvențelor raportată la numărul de firme active din Europa Centrală și de Est
, cu un nivel de 6,44%, fiind devansată doar de Serbia (cu un nivel de 7,61%). România generează aproape 40% din totalul insolvențelor deschise în 2013 în Europa Centrală și de Est, potrivit unui studiu al Coface.
Locul
27
în funcție de numărul de IMM-uri la mia de locuitori,
cu 25 de IMM-uri la mia de locuitori. Media UE e 42, iar pe locul 1 este Cehia cu aproape 89 de IMM-uri la mia de locuitori. Sub România se situează Slovacia, cu 11 IMM-uri la prima de locuitori.
Locul
1
în Europa
la ponderea alimentelor, băuturilor și produselor din tutun în cheltuielile totale de consum final ale gospodăriilor
, care ajunge la un nivel de 32,5%. Austriecii și nemții dau mai puțin de 15% din venituri pentru alimente, băuturi și tutun.
Locul
16
în UE
în funcție de valoarea bunurilor și serviciilor importate, de peste 55 mld. euro în 2013.
Clasamentul e dominat de Germania, cu importuri de 1.117 mld. euro anul trecut, urmată de Marea Britanie cu importuri de 586 mld. euro. Ultima poziție în clasament e ocupată de Malta, cu importuri de 4,8 mld. euro.
Locul
19
în UE
în funcție de valoarea bunurilor și serviciilor exportate, de aproape 50 mld. euro în 2013.
Pe ultimul loc în clasament se află Malta, cu exporturi de 5 mld. euro, în timp ce Germania ocupă prima poziție cu exporturi de 1.300 mld. euro.
Locul
24
în Uniunea Europeană
în ceea ce privește nivelul datoriei publice, calculată ca procent din Produsul Intern Brut (PIB).
România are o datorie publică echivalentă cu 38% din PIB, în timp ce prima clasată în top e Grecia, cu datorii reprezentând 175% din PIB. Locul doi este ocupat de Italia, cu datorii de 133% din PIB. Cea mai mică datorie publică o are Estonia, cu 10% din PIB.
Locul
3
în Uniunea Europeană
în funcție de nivelul taxei pe valoarea adăugată.
Cel mai înalt nivel TVA din Uniunea Europeană se găsește în Ungaria, 27%. Cel mai mic nivel al TVA se găsește în Luxemburg, 15%. De la 1 ianuarie 2015 nivelul TVA din Luxemburg va fi majorat la 17%, dar tot va rămâne cel mai mic din UE. Următoarele clasate sunt Malta, cu 18%, și Cipru și Germania, cu 19%.
Locul
1
, la egalitate cu Estonia, îl ocupă România în UE
în ceea ce privește nivelul ratei medii anuale a inflației.
Cu o inflație medie anuală de 3,2% anul trecut, România a înregistrat un nivel mai mare decât cele din Olanda și Marea Britanie, care au avut o inflație de 2,6%. Pe ultimele locuri se află Grecia, cu deflație de 0,9%, și Letonia, cu inflație de 0%.
Locul
2
în ceea ce privește nivelul economiei subterane (ca valoare absolută)
îl ocupă România în Europa de Est, cu aproape 40 mld. euro în 2013, potrivit unui studiu publicat anul trecut.
Altele
Locul
15
în UE
la numărul de miliardari
, cu trei persoane cu o avere de peste un miliard de euro, la egalitate cu Belgia. Cei mai mulți miliardari sunt în Marea Britanie, unde 91 de persoane au peste un miliard de euro.
Locul
35
în topul celor mai mari stadioane din Europa îl ocupă Arena Națională din București,
având o capacitate de 55.600 de locuri. Cea mai mare arenă de fotbal de pe continent este Camp Nou din Barcelona, cu o capacitate de 99.000 de locuri.
Locul
3
în Europa
îl ocupă Simona Halep în topul celor mai bine clasate jucătoare de tenis din Europa
, fiind devansată la nivel continental doar de Agnieszka Radwanska (Polonia) și Victoria Azarenka (Belarus).
Locul
20
în Europa și pe locul
32
în lume
îl ocupă echipa națională de fotbal a României în topul realizat de FIFA
. Cea mai bună selecționată de fotbal din lume este a Spaniei.
Ultimul
loc în Europa
la consumul de pastă de dinți
, cu doar 1,5 tuburi de pastă de dinți per capita, în condițiile în care media este de 5 tuburi per capita.
Locul
23
ocupă România în UE
la traficul de mărfuri transportate pe cale aeriană
, cu 28.600 de tone de marfă, față de 4,2 milioane de tone cât a avut în 2012 Germania, ocupanta locului întâi, potrivit Eurostat.
Locul
1
în UE
după numărul de proprietari de apartamente. 96% dintre locuitorii României au în proprietate un apartament sau o casă, potrivit datelor Eurostat. Media UE este de 71%, iar România este urmată de Lituania (92%) și de Croația.
Locul
8
îl ocupă Bucureștiul
în topul celor mai mari orașe din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de locuitori
, cu o populație de 1,67 milioane de locuitori. Cel mai mare oraș din UE este Londra, cu circa 7 milioane de locuitori.
Locul
32
în Europa îl ocupă Bucureștiul
în funcție de nivelul chiriilor pentru clădirile de birouri din zone centrale
, cu un cost de 18,5 euro/mp lunar, potrivit unui clasament al firmei JLL. Cele mai scumpe birouri sunt în zona West End din Londra, unde chiria depășește 100 euro/mp lunar.
Locul
16
în UE
la numărul de sosiri turiști nerezidenți și rezidenți în unitățile de primire turistică (6 milioane de persoane) în 2012,
față de Germania, ocupanta locului întâi cu 116 milioane de persoane, potrivit Eurostat.
Locul
3
în UE
după independența energetică
, depinzând de importurile de energie și produse energetice în proporție de 22%, potrivit datelor Eurostat pe 2012. Danemarca este cea mai puțin dependentă țară din UE, fiind exportator net.
Locul
26
în UE
după eficiența energetică, fiind astfel unul dintre statele membre cu cea mai mare intensitate energetică.
Pentru a genera aceeași valoare în economie, România consuma în 2012 de trei ori mai multă energie decât Germania.
Locul
5
este ocupat de România în Uniunea Europeană
la suprafața viticolă cultivată, cu peste 200.000 de hectare. Primele trei locuri sunt ocupate de Spania (peste 1 milion de hectare), Franța (peste 800.000 hectare) și Italia (circa 780.000 de hectare), conform datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). Pe locul patru se situează Portugalia. Restul țărilor membre ale UE acumulează 63.000 de hectare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu