Cum se împarte bugetul lunar al unui român. Doar 1% merge pe educație

Românii cheltuie pentru sănătate doar 3% din bugetul lunar, mai puțin decât pe băuturi alcoolice și tutun. Cele mai mici sume sunt alocate pentru educație, respectiv 1% din buget, în contextul în care alimentele, chiria, utilitățile și carburanții mănâncă peste 60% din banii populației.

Un român cheltuie lunar pe mân­care și băuturi non-alcoolice circa 100 de euro, respectiv 28% din venitul său, în timp ce un polonez alocă pentru aceste cheltuieli 92 de euro, ceea ce înseamnă doar 14% din salariul mediu net lunar. Datele arată că românii alocă cea mai mare pondere din venitul lunar pe mâncare - puțin peste un sfert -, de două ori mai mult decât un ceh și de trei ori mai mult decât un neamț. Astfel, deși prețurile alimen­telor sunt aliniate celor din alte state europene, salariile sunt cele care au rămas în urmă.

„România are salarii mici și TVA la alimente mare. Pentru a se echilibra situația ar trebui în primul rând redus TVA-ul la toate alimentele după modelul de la pâine. Pentru ca salariile să crească semnificativ sunt necesare investiții masive la nivelul din anii de boom, respectiv 2006-2008“, spune Alexandru Vlad, directorul executiv al Selgros Cash&Carry.;

Prețurile au crescut mai mult decât salariile

În contextul în care un român dă circa un sfert din venitul lunar pe mâncare, alte 24% pe utilități și chirie îi mai rămân foarte puțini bani pentru alte cheltuieli, precum educație (1% din venit) sau sănătate (3%).

În ultimii opt ani, prețul la apă, canal și salubritate, spre exemplu, a crescut cu peste 160%, în timp ce energia termică și-a dublat prețul, iar energia electrică și-a majorat prețul cu peste 50%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică.

Mai mult, nu doar prețul utilităților sau al combustibililor (benzina și motorina s-au scumpit în criză cu circa 50%) a crescut, ci și al alimentelor. Astfel, în ultimii cinci ani, marcați de criză, perioadă în care consumul a scăzut cu peste 15%, prețul principalelor zece alimente din coșul de consum a crescut cu 24%, cele mai mari creșteri fiind la paste făinoase (peste 50%), carne de pui (48%) și zahăr (39%). Zahărul, laptele și carnea de pui, principalele alimente care alcătuiesc coșul de consum, s-au scumpit în cei cinci ani de criză cu peste 30%, arată indicele alimentar al ZF, calculat pe baza prețurilor din hipermarketurile din Capitală.

ZF a urmărit prețurile a zece produse de bază în ultimii cinci ani și a analizat evoluția lor în perioada decembrie 2008 - septembrie 2013.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristina Roşca