Schweighofer, Kronospan și Egger, companii austriece de prelucrare a lemnului, au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 1 mld. euro, dublă comparativ cu 2009.Schweighofer
, Kronospan și Egger, companii austriece care cotrolează prelucrarea lemnului din România, au ajuns în 2013 la afaceri cumulate de 1 mld. euro din vânzarea de cherestea și alte produse din lemn, din care mai bine de jumătate merge la export.
Producția de cherestea în 2013 a fost de circa 5 milioane de metri cubi, față de 1,4 mil. metri cubi în 2000.
Schweighofer a avut o cifră de afaceri de 470 mil. euro și un profit de aproape 100 mil. euro anul trecut, rulajul Kronospan Sebeș este de aproximativ un sfert de miliard de euro cu pierderi de 0,3 mil. euro (în 2012), iar Egger a făcut anul trecut afaceri de 209 mil. euro cu un profit de 14 mil. euro (în 2013).
Cele trei companii cumpără lemn de la
Romsilva
și alți proprietari de păduri și fabrică cherestea, PAL (plăci aglomerate din lemn) sau alte plăci pe care le vând către producătorii de mobilă sau la export. Puterea lor este atât de mare încât au fost acuzați și de controlul prețurilor în 2005.
„Din cauza firmelor mari care au productivitate mare, realizează noi investiții și iau masă lemnoasă ca să o exporte, prețul lemnului crește foarte mult, iar fabricile de mobilă devin necompetitive“, a spus Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR).
Ea a arătat că de la începutul anului prețul lemnului a crescut cu 30-40%, iar cel al mobilei cu maximum 2-3%.
WikiZF: Profilul companiei
Romsilva
În industria mobilei, marjele medii de profit ale companiilor sunt de 2-4%, arată Sereny, iar multe societăți sunt pe pierdere.
Lipsa materiei prime este resimțită și de mai micii întreprinzători, cum ar fi moții din Munții Apuseni. „Lumea este nemulțumită pentru că firmele mari din domeniu cumpără cantitățile mari de lemn scoase la vânzare de Romsilva, astfel că pentru locuitorii care nu își permit aceste cantități nu mai există suficientă materie primă“, a spus Marin Vîrciu, primar al comunei Gîrda de Sus.
WikiZF: Profilul companiei
Holzindustrie Schweighofer
Gîrda de Sus este o comună din județul Alba (Transilvania) cu aproape 2.000 de locuitori, unde au existat proteste la începutul anului împotriva exploatării masive a lemnului.
În județul Alba sunt localizate două dintre cele mai mari companii din domeniu, Holzindustrie Schweighofer și Kronospan, ambele austriece.
Marin Vîrciu a precizat că prelucrarea lemnului este una dintre activitățile de bază pentru moții din Munții Apuseni, care realizează diferite obiecte (căzi pentru prune, tocitori, cherestea), pe care le vând mai departe pentru a realiza venituri.
Holzindustrie Schweighofer, una dintre cele mai profitabile companii din economia românească, care operează unitățile de prelucrare a lemnului de la Rădăuți (Suceava), Sebeș (Alba) și Siret (Suceava), a înregistrat anul trecut un profit mai mare cu 26% comparativ cu 2012.
Fabricile Schweighofer sunt axate pe producția de cherestea, o formă primară de prelucrare a lemnului (următoarea după bușteni) care generează puțină valoare adăugată, iar mare parte din producție ia calea exportului. În ultimii cinci ani, austriecii au realizat profituri cumulate de 340 mil. euro din industria de prelucrare a lemnului, situându-se în top zece cele mai profitabile companii din România. „Industria lemnului are potențial mare și ar trebui să fie atractivă pentru investitori (…) Există posibilitatea să existe o structură a costurilor deosebită. Se știe că în România costurile cu forța de muncă sunt mai reduse sau pot exista și alți factori care fac structura avantajoasă. O astfel de structură de costuri nu are cum să supraviețuiască mult timp deoarece devine atractivă și pentru alții“, spune economistul Aurelian Dochia.
Cifra de afaceri a Holzindustrie Schweighofer, companie controlată de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, a sărit de 470 mil. euro în 2013, cel mai bun rezultat din industria de prelucrare a lemnului.
Schweighofer a urcat pe prima poziție în topul celor mai jucători din industria de prelucrare a lemnului în 2010, depășind Romsilva, regia națională care administrează pădurile deținute de stat și care realizează venituri din vânzarea lemnului. Romsilva, care folosește un model de business cu un grad și mai redus de prelucrare (vânzarea de lemn direct din pădure), a avut anul trecut o marjă de profit de aproape 5%, iar în ultimii cinci ani profitul net cumulat al companiei a fost de aproape 39 mil. euro.
Holzindustrie Schweighofer SRL este cea mai mare dintre companiile lui Gerald Schweighofer din România care mai are operațiuni de producție la Comănești (pentru magazinele de tip do-it-yourself, DIY), dar deține și 16.000 de hectare de păduri (potrivit ultimelor date disponibile), precum și businessuri în sectorul energetic și în producția de vâscoză. La nivel de grup, cifra de afaceri bugetată pentru acest an este de 550 mil. euro, cu 8% mai mult față de 2013.
Reprezentanții companiei nu au făcut niciun comentariu pe marginea întrebărilor ZF până la închiderea ediției.
Austriecii de la Schweighofer au investit peste 600 mil. euro în România începând cu 2002, iar acum au în derulare un alt proiect de 150 mil. euro în localitatea Reci (județul Covasna), o investiție controversată care s-a lovit de opoziția localnicilor. Modelul pe care Schweighofer îl folosește pe plan local este pus sub semnul întrebării de autorități, iar recent Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților, a avut o poziție dură vizavi de acesta. „Acest model (al Schweighofer – n.red.) nu-l recomand pentru că a generat nemulțumirea întreprinderilor mici și mijlocii și pierderea locurilor de muncă. Nu a generat valoare adăugată pentru dumneavoastră și nu este un angajator atât de puternic pe cât ar trebui să fie o companie atât de mare și a omorât tot ce înseamnă întreprinderi mici și mijlocii“, a spus Zgonea, citat de Mediafax, referindu-se la situația din județul Suceava.
Președintele Camerei Deputaților a adăugat că în cazul Schweighofer s-au dat garanții de stat pentru zece ani și nu este un model de succes, iar dacă e nevoie de o comisie de anchetă pentru a se cerceta ce s-a întâmplat în zonă, va susține demersul.
Exporturile de cherestea, produs cu un grad de prelucrare de trei ori mai mare comparativ cu al buștenilor, au fost de 670 mil. euro în primele 11 luni ale anului 2013. Mobila, produs cu un grad de prelucrare cel puțin 20 de ori mai mare comparativ cu buștenii, a generat exporturi de 1,5 mld. euro în primele 11 luni ale lui 2013.
Economistul Aurelian Dochia atrage atenția că există o discrepanță foarte mare în sectorul de prelucrare a lemnului, în sensul că se exportă produse cu valoare adăugată redusă, când de fapt ar trebui să se exporte mobilă sau alte piese cu un grad mai mare de inovație.
Dochia arată că economia românească se confruntă de zeci de ani cu această problemă în industriile prelucrătoare.
„Câștigurile sunt la baza piramidei“, adaugă Dochia, care arată că la vârful piramidei sunt produse care înglobează un grad ridicat de inovație, și unde România are un minus.
Pe măsură ce marile companii din industria de prelucrare a lemnului și-au consolidat pozițiile prin investiții mari crescându-și capacitățile de producție, au avut nevoie de tot mai multă materie primă, astfel că industria mobilei sau micii întreprinzători încep să se confrunte cu probleme de aprovizionare.
La nivel european, România se află pe locul 13% din punctul de vedere al gradului de împădurire, cu 5,1% sub media europeană de 32,4%.
Dintr-un raport al Curții de Conturi reiese că în România se exploatează zilnic, în medie, 41 de hectare de pădure, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale și furturile din pădurile statului. În aceste condiții, în intervalul 1990-2011 s-au tăiat ilegal peste 80 milioane de metri cubi de lemn (care se întind pe o suprafață de 366.000 de hectare), care pot fi evaluate la peste 5 mld. euro (la un preț minim de 70 de euro pe metrul cub, potrivit Curții de Conturi).
0 comments :
Trimiteți un comentariu