România este o destinație favorită a fondurilor de investiții în condițiile în care economia crește, forța de muncă e bine pregătită și ieftină, băncile vând active la prețuri reduse, iar statul listează companii, potrivit discuțiilor din cadrul conferinței „Cei mai mari jucători din economie”, organizată marți de Ziarul Financiar în parteneriat cu Carrefour, Siveco, CEZ, Garanti Leasing, Romtelecom, Cosmote, Gras Savoye, CITR Group, Opel și Smartree.În plus, autoritățile plănuiesc listări sau privatizări importante, iar companiile mari prezente local se extind și alți jucători internaționali de talie mare caută să intre în România, reiese din discuțiile purtate în cadrul conferinței „Cei mai mari jucători din economie“, organizată ieri de ZF în parteneriat cu Carrefour, Siveco, CEZ, Garanti Leasing, Romtelecom, Cosmote, Gras Savoye, CITR Group, Opel și Smartree.
„România azi e o destinație favorită a fondurilor de investiții care au adunat bani de la Londra sau din țările nordice. Important e și faptul că procentul de bani alocați României în cadrul acestor fonduri este în creștere. În 12 luni România va fi inundată de cash pentru că arată foarte bine. Banii vor veni și în private equity și în piața de capital“, a declarat Andrei Cionca, CEO al CITR Group.
Semne de revenire se văd chiar și în piața imobiliară, potrivit Ilincăi Păun, managing director al Colliers International, având în vedere că investitorii sunt în căutare de active aflate în dificultate sau caută să speculeze prețurile mici ale activelor scoase la vânzare de bănci. „Companiile mari se extind sau sunt companii mari care vor să intre pe piața locală. Industriile principale sunt BPO (serviciile de externalizare - n.red.) precum și zona de IT.“
Pe piața de birouri sunt extinderi de asemenea, dar construcțiile noi întârzie să apară deoarece mai sunt multe spații libere în prezent. Cu toate acestea, „cred că în 12-18 luni vom vedea din nou macarale“, a mai spus Păun.
Listările de companii de stat sunt alt motiv pentru venirea capitalului străin. După listarea Electrica, planificată luna viitoare, autoritățile își vor îndrepta atenția către companiile din industrie. „Începând de anul viitor sperăm să listăm primele companii fie din industria extractivă, fie din alte industrii. Prima companie la care mă gândesc pentru listare este Cuprumin“, a declarat ministrul economiei Constantin Niță.
Pe de altă parte, jucătorii activi în piața locală, mai ales companiile din sectorul energetic, sunt nemulțumiți de povara fiscală, majorată de la începutul anului cu impozitul pentru construcții speciale, așa-numita „taxa pe stâlp”.
Impozitul ar putea aduce la bugetul de stat peste 1 miliard de lei (227 mil. euro), potrivit declarațiilor depuse de companii până la începutul săptămânii curente, în condițiile în care jucătorii din piață sunt de părere că povara fiscală este prea mare, iar taxele sunt stabilite supradimensionat.
„Luni aveam o sumă declarată la 1 mld. lei din taxa pe construcții speciale. Cu siguranță suma va fi mai mare. E dublu față de sumele trecute în buget, nu și față de estimări”, a declarat Dan Manolescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Potrivit acestuia, bugetarea sumelor colectate din această taxă a fost redusă față de estimări în urma discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Pe de altă parte, însă, reprezentanții mediului de afaceri sunt de părere că impozitul a fost calculat într-o manieră supradimensionată, ceea ce a majorat povara fiscală dincolo de nivelul necesar.
„Ieri am declarat și plătit prima tranșă (din taxa pentru construcții speciale aplicabilă CEZ - n.red.). Valorile sunt la 7-8% din miliardul estimat de autorități”, a declarat Adrian Borotea, membru al directoratului CEZ România, adăugând că „sunt prea multe taxe și impozite și cresc prea des și prea supradimensionat. Nevoia era de 500 mil. lei la buget, dar o primă estimare ducea la 1 mld. de lei. E prea mult”.
Sectorul energetic este una din zonele cel mai puternic lovite de „taxa pe stâlp”, având în vedere valoarea foarte mare a construcțiilor speciale deținute de aceste companii. Costul, însă, ar putea fi transferat în cele din urmă consumatorilor, prin majorarea tarifelor.
Concurență pe angajați
În contrapartidă, autoritățile au venit cu schema de scutire de impozit pentru profitul reinvestit în tehnologie și intenționează să scadă cu 5% contribuția de asigurări sociale (CAS). Reducerea CAS pe o perioadă de jumătate de an ar avea un impact bugetar de aproximativ 2,5 mld. lei, însă ar stimula investițiile noi și angajările.
„În momentul actual opțiunea mea ar fi către această reducere de CAS ca prioritate, pentru că din punct de vedere al taxării forței de muncă suntem în dezavantaj față de alte țări din regiune”, a mai spus Manolescu.
Declarația vine în condițiile în care taxarea forței de muncă pune presiune pe salarii, iar forța de muncă din România este foarte bine pregătită și slab plătită.
„Obervăm un apetit din ce în ce mai mare în ceea ce privește investiția în partea de resurse umane. Există o preocupare din ce în ce mai mare pentru a investi în programe de formare a capitalului uman. Nu cele clasice, ci acele programe menite să acopere lacune din sistemul educațional”, a declarat Oana Stoenescu, head of human capital effectiveness services din cadrul Gras Savoye Romania.
Potrivit acesteia, companiile caută politici de retenție a angajaților care să nu se refere neapărat la majorări salariale, ci programe de well-being și alte beneficii incluse în contractul de angajare.
Dan Manolescu
secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice
Estimările de impact bugetar sunt la 1 mld. lei pe punct procentual de cotă CAS. Ajustările țin de modul în care o parte din această reducere se întoarce în sistem și în economie. Pentru o jumătate de an, reducere de 5% a CAS ar însemna un efort bugetar de 2,5 mld. de lei.
În momentul actual opțiunea mea ar fi către această reducere de CAS ca prioritate, pentru că din punct de vedere al taxării forței de muncă suntem în dezavantaj față de alte țări din regiune
Luni aveam o sumă declarată la 1 mld. lei din taxa pe construcții speciale. Cu siguranță suma va fi mai mare. E dublu față de sumele trecute în buget, nu și față de estimări.
Adrian Borotea
membru directorat, CEZ România
Ieri am declarat și plătit prima tranșă (din taxa pentru construcții speciale aplicabilă CEZ – n.red.). Valorile sunt la 7-8% din miliardul estimat de autorități. Sunt prea multe taxe și impozite și cresc prea des și prea supradimensionat. Nevoia era de 500 mil. la buget, o primă estimare ducea la 1 mld. de lei. E prea mult.
În continuare sunt necesare investiții în zona de producție a energiei electrice, dar prețul la producere e de 35 euro pe megawatt și s-a ajuns la concluzia că nu e suficient pentru a investi în capacități noi.
Florin Ilia
vicepreședinte, Siveco România
Cu Siveco suntem prezenți în 27 de țări, numărul lor crește, dar ce ne bucură cel mai mult sunt proiectele repetitive în aceeași țară. De exemplu, în Kazahstan, noi am făcut peste 80% din exporturile României. Anul acesta sperăm să repetăm cifra.
Noi suntem într-o nișă de piață care a crescut spectaculos mai mult decât celelalte. Statisticile spun că în 2013 excedentul comercial de servicii IT este cam de 10 ori mai mare decât în 2008, vârful de dezvoltare a economiei. O creștere de 1.000% e ușoară într-un domeniu care nu e matur, dar arată foarte bine.
Andreea Bucur
head of human capital effectiveness services, Gras Savoye Romania
Obervăm un apetit din ce în ce mai mare în ceea ce privește investiția în partea de resurse umane. Există o preocupare din ce în ce mai mare pentru a investi în programe de formare a capitalului uman. Nu cele clasice, ci acele programe menite să acopere lacune din sistemul educațional.
E din ce în ce mai mare apetitul companiilor de a adopta politici de retenția angajațillor. Nu neapăra majorări salariale, poate fi vorba și de programe de well-being. Aici statul poate să sprijine, de exemplu prin reforma sănătății.
Una dintre companiile care oferă un pachet de beneficii foarte consistent este Facebook. Care are 30-40 de beneficii, de la campus până la mecanic care să îți repare mașina. Angajații sunt încurajați să se mute acolo.
Ilinca Păun
managing director, Colliers International
Companiile mari se extind, sau sunt companii mari care vor să intre pe piața locală. Industriile principale sunt BPO precum și zona de IT.
Pe piața de birouri sunt extinderi, dar nu sunt construcții noi pentru că sunt multe spații libere. Cred că în 12-18 luni vom vedea din nou macarale.
Piața de retail, care era foarte atractivă în trecut, a scăzut și este probabil cea mai în declin. Se construiesc doar scheme mici, din zona de food sau DIY. Mai sunt jucători care vor să prindă acum prețurile foarte mici ale terenurilor. Sunt foarte activi Penny, Lidl, Kaufland, care vor să creeze monopoluri pe orașele mici din România.
Bogdan Chirițoiu
președinte, Consiliul Concurenței
Vom fi mai strategici în acțiunile noastre. Nu vom fi dominați doar de plângeri. Aș vrea ca instituția să fie și ea capabilă să stabilească priorități, să meargă spre zone problematice.
Anul acesta vom lansa rapoarte preliminare sau finale în investigații pe piața lemnului, pe piața farma, un subiect care tot apare în activitatea noastră, și pe piața de energie – electricitate și gaze – rapoarte pe care le solicită și guvernul.
Așa-numitul comerț tradițional are 50% din piață la nivel național. Sunt țări europene care au sub 10%. Simplul fapt că se reduce numărul comercianților independenți nu e atipic față de ce se întâmplă în alte țări.
Constantin Niță
ministrul economiei
Începând de anul viitor sperăm să listăm primele companii fie din industria extractivă, fie din alte industrii. Prima companie la care mă gândesc pentru listare este Cupru Min, dar acolo sunt necesare investiții. Toți banii pe care îi obținem prin listări trebuie să rămână în companiile listate.
Dacă investitorii vor dori să lucreze integrat, statul va prelua Arpechim și o va da la pachet cu Oltchim. Suntem în negocieri cu Petrom.
Sunt investitori care și-au exprimat intențiile de participare la licitație, condiționat de vânzarea la pachet cu Arpechim.
Andrei Cionca
CEO, CITR Group
Începem să găsim soluții pentru restructurarea în afara procedurii de insolvență și este un grad de maturitate crescut al managementului acestor companii, care au devenit mult mai realiști și sunt dispuși să ia măsurile, chiar dacă dure, pentru restructurarea acestor companii.
România azi e o destinație favorită a fondurilor de investiții de la Londra sau țările nordince. Important e și faptul că procentul de bani alocați României în cadrul acestor fonduri este în creștere. În 12 luni România va fi inundată de cash pentru că arată foarte bine. Banii vor veni și în private equity și în piața de capital.
Oana Stoenescu
director vânzări, Garanti Leasing
Leasingul, spre deosebire de finanțarea bancară, oferă timp, garanțiile sunt diminuate, se oferă consultanță atât în zona furnizorului dar și în zona echipamentului, vizavi de capacitate, și nu în ultimul rând serviciile postvânzare.
În materie de leasing, industria auto ne-a făcut o surpriză extraordinară, nu numai autoturisme, ci și vehicule comerciale, mai ales cele grele. Mai avem industria prelucrătoare, unde ne așteptăm să fie investiții. Nu mai putem miza, însă, pe sectorul energetic, unde am avut niște proiecte de eficiență energetică. Se va continua pe această eficiență energetică, dar nu la același nivel.
Un miliard de lei la buget din „taxa pe stâlp“
Declarațiile depuse până luni de companiile care trebuie să plătească impozitul pe construcții speciale, așa-numita „taxă pe stâlp“, arătau că statul are de primit 1 mld. lei din acest impozit. „Luni aveam o sumă declarată la 1 mld. lei din taxa pe construcții speciale. Cu siguranță suma va fi mai mare. E dublu față de sumele trecute în buget, nu și față de estimări“, a declarat Dan Manolescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor.
0 comments :
Trimiteți un comentariu