Rusia nu-i poate împiedica pe est-europeni să privească spre Occident, iar companiile germane sunt dispuse să-l sprijine pe cancelarul Angela Merkel dacă acesta decide că sancțiunile sunt singura soluție pentru a-l face pe președintele rus Vladimir Putin să respecte legea internațională, scrie într-o opinie publicată de Financial Times Markus Kerber, directorul general al puternicei Federații a Industriilor Germane.Germania a făcut afaceri cu Rusia încă din anii 1850. Companiile germane au trecut de Cortina de Fier cu mult timp înainte de detensionarea de la începutul anilor ‘70. Astăzi, mai mult de 6.000 de companii germane fac afaceri cu Rusia.
Germania exportă în Rusia mai ales mașini și utilaje, echipamente și instalații industriale, automobile și chimicale, în total de 35 de miliarde de euro. În schimb, Germania importă puțin mai mult, în special energie și materii prime
.
Acesta este un caz „ca la carte” de legătură comercială reciproc avantajoasă între două state specializate pe anumite sectoare.
Este de dorit ca aceste legături comerciale să le permită companiilor germane să aibă un cuvânt de spus în Rusia. Federația Industriilor Germane vede criza ucraineană ca o amenințare majoră pentru pacea și stabilitatea Europei. Pot exista opinii diferite cu privire la caracterul legitim al schimbării guvernului din Ucraina de anul acesta, dar nu este nici un dubiu asupra faptului că anexarea ulterioară a Crimeei de către Rusia este o încălcare gravă a dreptului internațional.
Mediul de afaceri german nu poate tolera această situație pentru că reprezintă o subminare a întregului sistem de guvernanță internațională care a fost implementat după căderea Uniunii Sovietice și a contribuit de mai mult de două decenii la pacea și stabilitatea din Europa. De aceea, industria germană susține eforturile guvernului de la Berlin de a convinge Rusia să se supună Acordului de la Geneva din 17 aprilie, prin care s-a stabilit o serie de măsuri menite să detensioneze situația din Ucraina.
Aplicarea unor sancțiuni economice ar putea fi o metodă de a face Rusia să simtă îndârjirea Vestului. Deși aceste sancțiuni vor afecta legăturile comerciale și inevitabil ambele părți, companiile germane sunt dispuse să susțină decizia cancelarului german Angela Merkel dacă acesta va hotărî că aceasta este singura soluție pentru a-l face pe Putin să se supună legii internațional.
Este tulburător că politicienii americani, printre care și senatorul John McCain, văd guvernul de la Berlin ca fiind slab, indecis și cu un respect excesiv pentru ceea ce se consideră a fi o campanie puternică de lobby susținută de companiile germane rusofile.
Este timpul să li se reamintească politicienilor americani că exprimarea unor opinii diferite este esențială într-o democrație liberală și că democrația reprezintă cel mai mare cadou primit de Germania de la SUA după 1945. Este un drept fundamental nu numai pentru politicieni, jurnaliști și activiști ai societății civile, dar și pentru oameni de afaceri și industriași.
Liderii de afaceri germani au relații excelente cu colegii lor ruși și vor face tot ce le stă în putință pentru a convinge partea rusă să se supună din nou dreptului internațional. Companiilor germane le va fi greu să suporte aceste sancțiuni economice, așa că dorința lor de a accepta această situație îi face mult mai credibili.
Dintre milioanele de locuitori ai Germaniei de Est ale căror vieți s-au schimbat pentru totdeauna odată cu căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989, doi oameni se află astăzi în centrul atenției. Unul dintre ei, o tânără cercetătoare din Berlinul de Est, care în studenția s-a făcut remarcată prin cunoștințele sale de limba rusă, a ajuns cancelar al Germaniei. Celălalt, un ofițer KGB din Dresden, cu o profundă admirație pentru Germania, este astăzi președintele Rusiei. Acești doi lideri pot vorbi liber atunci când alții au nevoie de translatori. Și poate că ei ar trebui să discute despre acele zile istorice din noiembrie 1989.
Angela Merkel s-a orientat spre Vest și a fost acaparată de oportunitățile libertății și democrației. Vladimir Putin s-a dus spre Est și a interpretat implozia Uniunii Sovietice ca fiind „cea mai mare tragedie geopolitică a secolului XX”.
Originea crizei ucrainene o reprezintă incapacitatea lui Vladimir Putin de a înțelege ce a dus la căderea Zidului Berlinului. Distrugerea acestuia nu a venit din Vest, ci din Est, de la milioane de oameni care se sprijineau de zid și îl împingeau cu mâinile goale. De la o țară la alta, locuitorii Europei de Est au început să își exprime dorința de a se alătura societății libere din Vest. Rusia și conducătorii săi sunt îndreptățiți să ia un curs diferit de cel occidental, însă este inacceptabil să distrugă sistemul politic al unei țări vecine și să folosească forțele militare pentru a zădărnici încercarea Ucrainei de urma o cale aleasă în mod democratic.
Acest conflict trebuie rezolvat la masa negocierilor și Acordul de la Geneva furnizează o abordare clară în acest sens. Rusia ar trebui să își înghită supărările. Ea nu trebuie să se mai simtă sub asediu și trebuie să își urmărească interesele mai degrabă prin discuții și înțelegeri, decât prin intermediul forței brute. Acesta este mesajul pe care afaceriștii germani îl vor transmite prietenilor și partenerilor de afaceri ruși luna aceasta la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg.
Industria germană nu este nici rusofilă, nici rusofobă, ci pur si simplu consideră că este responsabilă să încerce să ajute la încheierea acestei confruntări. Dacă lucrurile vor merge prost, se va ajunge la anularea progresului din ultimul sfert de secol și la nașterea unui nou Război Rece, iar această situație va duce Rusia cu un deceniu în urmă, ceea ce ar fi extrem de costisitor pentru toată lumea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu