Președintele Cehiei: 5 milioane de salariați și o rată a șomajului de 7% în România sunt un nonsens economic

„Vizita mea are la bază principiul numit „white lobbying“.  „Black lobby“ are la bază corupția, „white lobby“ este lipsit de corupție. Un politician trebuie, pur și simplu, să susțină companiile atunci când au succes pe plan național, nu când se apropie de faliment. De aceea, eu am susținut în discuțiile cu președintele, ministrul energiei și în special prim-ministrul unele dintre companiile cehe de succes, ca de exemplu cele din domeniul energiei, cum ar fi CEZ“, așa a explicat scopul vizitei oficiale în România Milos Zeman, președintele Cehiei, o țară cu 10,5 milioane de locuitori și un PIB de 198 de miliarde de dolari anul trecut.

Zeman a venit pentru două zile cu mai mulți oameni cehi în România, unde a participat la mai multe evenimente, printre care și forumul de afaceri româno-ceh.

În avionul lui a luat peste cincizeci de întreprinzători, iar alți douăzeci au venit cu o cursă de linie. „După cum știți, în România sunt mai bine de șase sute de companii cehe, iar schimburile de mărfuri au crescut de peste cincisprezece ori în ultimii zece ani. Ceea ce doresc eu să subliniez nu sunt numai schimburile de mărfuri și produse, este și schimbul de capitaluri și de aceea repet deviza mea preferată: „E în regulă să imporți mere, e în regulă să le exporți, să le mănânci, dar și mai important e să plantezi meri“, iar asta înseamnă investițiile“, a declarat el.

Milos Zeman a subliniat că startul investițiilor românești este un pic cam lent față de cel al investițiilor cehe. „Tocmai

m-am întâlnit cu circa treizeci de întreprin­zători cehi din România, aflați în această țară de mai bine de zece ani. Primele firme din România au pornit în Cehia acum unu, doi sau trei ani.“

În ultimii douăzeci de ani cele două economii s-au dezvoltat diferit.  În timp ce România a ajuns la un PIB per capita de doar 8.900 de dolari anul trecut, Cehia a ajuns la un PIB per capita de 18.850 de dolari, potrivit statisticilor de pe site-ul Fondului Monetar Internațional.

Cehia are cinci milioane de salariați la o populație totală de 10,5 milioane de per­soane și un șomaj de 6,9%, în timp ce România, la o populație dublă, are 4,5-5 milioane de salariați și două milioane de români care muncesc în străinătate și raportează un șomaj de 7%.

„Cinci milioane de salariați și o rată a  șo­majului de 7% sunt un nonsens economic. Se poate explica doar prin două supoziții: prima, că există munca la negru care nu este declarată și a doua explicație, care este amuzantă, aveți mulți pensionari și tineri.“

Șase instituții – Fiscul, Casa de Sănătate, Institutul de Statistică, Inspecția Muncii, Casa de Pensii, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat – dețin statistici legate de numărul de salariați, dar informațiile fiecăreia indică date diferite. Cel mai mare număr de salariați este raportat de statisti­cile Fiscului (6,5 milioane de persoane), iar cel mai mic de Institutul de Statistică (4,3 mili­oane de persoane)

Recomand investițiile pe plan național și apoi să exportați investiții!

„Cred că ceea ce vă trebuie sunt investițiile pe plan intern. În ceea ce privește creșterea PIB-ului, ea s-a situat la 3,5% anul trecut, mai mare decât cea a PIB-ului Cehiei. Oricum, creșterea reală și stabilă trebuie să se bazeze pe investiții și nu pe consum. Aceasta este, de fapt, principala greșeală a politicienilor, care știu foarte bine că investițiile n-au drept de vot și de aceea ei susțin consumul. Electoratul este mulțumit, dar datoria națională crește și în cele din urmă se ajunge la faliment ca în cazul Greciei sau al Ciprului. Ca atare, eu recomand investițiile pe plan național și abia în a doua fază puteți exporta investiții.“

Milos Zeman a subliniat că prioritatea trebuie să fie investițiile în infrastructură - căi ferate, șosele chiar și aeroporturi - pentru a atrage investitori străini, dar și  în educație pentru a avea oameni puternici. „Palatul lui Ceaușescu, de care am auzit că a cauzat un dezastru economic și a consumat o treime din PIB, nu este un exemplu bun de investiție. “

Trebuie să fiți răbdători și să nu așteptați un salt uriaș economic în următorii doi-trei ani

„Trebuie să fiți răbdători. Să luăm exemplele istorice: SUA era la început o țară agricolă, nu o țară industrializată ca acum, ceea ce este valabil și pentru alte țări europene. Trebuie să fiți răbdători și să nu așteaptați un salt uriaș în economie în următorii doi-trei ani. A fost o singură situație în care s-a înregistrat acest salt,  China, iar consecințele se văd. Lucrurile se fac pas cu pas. Noi am început prin a avea un PIB per capita de 65-66% din media europeană, acum am ajuns la 85% din media europeană. După 20 de ani noi am crescut de  la 69% la 85%“, a spus el. Cehia a aderat la Uniunea Europeană în 2004.

Cehia are doar 3% din forța de muncă în agricultură, în timp ce România are circa 30% din forța de muncă în acest domeniu. Cum poate fi redus  acest decalaj? „În România poate acest procent va ajunge la 20% în următorii zece ani, ca după alți zece ani să ajungă la 15% sau chiar 10%. Trebuie să fiți răbdători pentru că progresul real este foarte lent, toate salturile uriașe se încheie cu dezastre.“

Întrebat de ZF dacă în opinia lui perioada de tranziție din Cehia s-a încheiat, președintele a spus: „tranziția nu se poate încheia. Există o tranziție permanentă către o strategie de investiții, de la o strategie de consum, pentru că în primii ani de tranziție admirai pur și simplu consumul crescut din Europa de Vest. Numai că trebuie să știi că baza solidă pentru un asemenea consum o reprezintă investițiile“. Nivelul datoriei Cehiei se situează la 45% din PIB, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Euro­peană, potrivit lui Zeman.

Poziția Cehiei vizavi de aderarea la zona euro și adoptarea monedei europene

„Vom putea adopta euro în următorii cinci ani, avem un președinte nou și un guvern nou, susținem ideea de-a adopta euro. Știu că există această nemulțumire cu euro, însă dacă ne uităm la Slovacia și Austria, vedem că 70% din populație  este mulțumită de euro. Nemulțumirea vine din frica de necunoscut“, a spus el.

România și-a propus să adopte euro în 2019, când va prelua în premieră președinția UE.  Întrebat de ZF dacă este bine pentru România să intre în zona euro în același timp cu Cehia, având în vedere diferența de putere dintre cele două economii, preșe­dintele a răspuns: „Cred că euro accelerează puțin creșterea economiei și mai ales o face mai stabilă, fără fluctuații rapide care sunt foarte periculoase, de aceea trei treimi din cehii exportatori așteaptă adoptarea euro cu speranță și nu cu frică“.  Potrivit lui Zeman, procesul de integrare europeană nu depinde de situația din Ucraina, acest proces include „nu doar o monedă unică, ci și o uniune fiscală și bancară și nu numai“.

Influența crizei din Ucraina asupra economiilor postcomuniste

„Nu cred că situația din Ucraina are influență majoră pe termen lung asupra dezvoltării țărilor postcomuniste.“

Milos Zeman declarase în aprilie pentru Reuters că NATO ar trebui să își trimită trupele în Ucraina în cazul în care Rusia încearcă să anexeze partea estică a Ucrainei.

„Am spus în cazul în care Rusia ar invada partea de est a Ucrainei. Voi fi foarte franc. Cred că în Crimeea este un «fait accompli» (un fapt consumat - n.red.). Crimeea a fost o parte a Rusiei pentru zeci de ani în trecut și a fost dată în 1954 Ucrainei de către Nikita Hrușciov (un secretar general ucrainean al Partidului Comunist al URSS). “

Dependența de gazele rusești

Întrebat de ZF dacă în cazul unei invazii în Ucraina este pregătit să trimită soldați cehi, președintele a răspuns „bineînțeles că da și nu doar soldați cehi, trebuie să fie o acțiune colectivă. Cred însă că declarațiile  rușilor că își vor retrage trupele de la frontierele Ucrainnei vor fi împlinite“.

Cehia importă aproape trei sferturi din gazele naturale de la ruși prin Ucraina. „Sunt mai ieftine decât gazele din Norvegia. Noi avem posibilitatea să livrăm gazul norvegian, dar întrebarea centrală se rezumă la preț“.

Președintele Cehiei a spus că are însă un o soluție de back-up. „Nu uitați de North Stream (conducta ce urmează să transporte gaze naturale din Rusia către Germania-n.red). Avem relații bune cu Germania, nu ar fi o problemă“

Întrebat dacă situația tensionată apărută în urma conflictelor din Ucraina este benefică pentru economia românească, Milos Zeman a spus: „dacă nu vreți să fiți ocupați trebuie să susțineți  armata iar dacă sunteți membru NATO trebuie să livrați cel putin 2% din buget pentru cheltuielile cu apărarea. În Guvernul meu care a fost la conducere patru ani de zile am alocat 2% din PIB pentru bugetulde apărare. Acest exemplu ne arată că este posibil să facem acest lucru iar noi am făcut-o când dezvoltarea economiei nu era mulțumitoare“. Zeman a subliniat că pe vremea comunismului cheltuielile cu armata erau mult mai mari. El a mai precizat că dacă România vrea libertate atunci trebuie să ia măsuri de prevenție.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Sorin Pâslaru