Obligațiunile lansate de Ministerul Finanțelor pe piețele externe care ajung la scadență în următorii zece ani totalizează 8,75 mld. euro și 4,75 mld. dolari, primul an de răscumpărare fiind 2015, conform scadențarului împrumuturilor angajate până acum.În ultimii ani a crescut vizibil ponderea împrumuturilor în euro în structura datoriei publice a României. Dacă în 2008 ponderea împrumuturilor în euro era de 27,7%, anul trecut a sărit la peste 50%. Volumul record la care a ajuns portofoliul total de obligațiuni externe lansate de Ministerul Finanțelor, de peste 12 mld. euro, a adus România pe radarele unei categorii mai largi de investitori.
În 2015 ajung la scadență eurobonduri de 1 mld. de euro, iar în 2016, 2018 și 2019 statul va avea de acoperit scadențe de 1,5 mld. de euro pe an, în contul sumelor atrase de pe piețe. Cel mai mare împrumut în euro, de 2 mld. euro, ajunge la maturitate în 2020, iar pentru 2024 rămâne de acoperit un împrumut de 1,25 mld. euro. Sumele împrumutate în dolari de pe piețele externe ajung la scadență începând cu anul 2022, potrivit unor statistici publicate într-un raport al băncii RBS.
România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât și pentru finanțarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare. Datoria publică externă s-a triplat în ultimii cinci ani, de la 10,5 mld. euro în decembrie 2008. La sfârșitul lui 2008, când a început să se resimtă criza în România, datoria externă publică reprezenta mai puțin de 15% din datoria totală, iar acum ponderea este mai mult decât dublă.
Trezoreria își propune să crească în următorii doi ani ponderea finanțării de pe piața internă la 70%, după cum a declarat recent Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, responsabil cu managementul datoriei publice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu