Încrederea investitorilor în Europa Centrală a atins în aprilie maximul de după 2007 după un avans neîntrerupt de 18 luni, potrivit unui studiu al firmei de audit Deloitte. Studiul are la bază un sondaj de opinie în care două treimi dintre participanți au spus că se așteaptă ca situația economică să se îmbunătățească, comparativ cu 43% în octombrie. De asemenea, proporția repondenților care anticipează revenirea activității tranzacționale s-a dublat față sondajul anterior ajungând la 60%, ceea ce indică un nivel maxim al încrederii din ultimii doi ani în acest sens.Bogdan Cojocaru
Ieșirea Greciei din zona euro era în cărți în 2012, iar ideea a fost vehiculată de chiar ministrul german de finanțe Wolfgang Schaueble, potrivit cărții fostului secretar al Trezoreriei SUA Timothy Geithner „Stress Test: Reflections on Financial Crises”, publicată săptămâna aceasta. Fostul șef al Trezoreriei americane scrie despre o întâlnire cu Schaueble pe insula Sylt din Marea Nordului în iulie 2012, în timpul căreia Schaeuble a menționat argumentele în favoarea unui „grexit”, notează Kathimerini. Potrivit lui Geithner, Schaueble a spus că mai multe țări din zona euro erau în favoarea ieșirii Greciei din zona euro și că acest lucru ar fi permis Germaniei și altor state să creeze un zid de protecție în jurul celorlalte țări membre. „Strategia lui mi s-a părut înspăimântătoare”, scrie Geithner, adăugând că el l-a informat ulterior despre această perspectivă pe președintele american Barack Obama la întoarcerea sa la Washington. La rândul său, președintele a fost „profund îngrijorat”. Planul lui Schaeuble se baza pe presupunerea că odată Grecia ieșită din peisaj, Germania ar putea să ofere asistență financiară restului statelor din zona euro pentru că poporul german ar fi fost mai puțin reticent în a acorda sprijin altor economii în afară de Grecia. După această întâlnire, Geithner a făcut o oprire la Frankfurt pentru a se întâlni cu președintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi, care l-a asigurat că exitul Greciei din zona euro nu este în plan.
Daniela Stoican
Traderii europeni de gaze consideră că economia Rusiei nu își poate permite să piardă peste 100 de miliarde de dolari în cazul agravării crizei ucrainene, ceea ce reduce probabilitatea unei blocări pe termen lung a livrărilor de gaze destinate Ucrainei, scrie Bloomberg. Prețul contractelor pentru gaze pe termen de o lună a scăzut cu 19% în Marea Britanie, cea mai mare piață din Europa, de când Rusia a invadat Crimeea în februarie. Săptămâna trecută, acest preț a atins cel mai redus nivel după 2010. Escaladarea conflictului cu Ucraina ar putea costa Rusia 115 miliarde de dolari în 2015, respectiv peste 3% din PIB, potrivit estimărilor companiei de consultanță IHS. Extinderea sancțiunilor Statelor Unite și Uniunii Europene pune în pericol economia Rusiei, despre care FMI anticipează că va intra în recesiune în acest an. Rusia, cel mai mare exportator de energie la nivel mondial, are probleme în atragerea investițiilor necesare stimulării creșterii, din cauza înrăutățirii relațiilor cu SUA și UE. Europa importă circa 30% din necesarul de gaze din Rusia, iar jumătate din această cantitate tranzitează Ucraina.
Anca Dumitrescu
Statul elen a vândut 14 clădiri importante, inclusiv sediile mai multor ministere și pe cel al Poliției din Atena, pentru aproape 146 milioane de euro, dar instituțiile vor funcționa în continuare în aceleași clădiri, pentru care statul va plăti însă acum chirie de peste 14 milioane de euro pe an. Compania elenă Eurobank Properties a anunțat finalizarea achiziției clădirilor de la Fondul Elen pentru Administrarea Activelor Statului (HRADF), în cadrul unui acord care prevede și închirierea acestora înapoi autorităților de la Atena pe o perioadă de 20 de ani, scrie portalul Capital.gr. Cele 14 proprietăți au o suprafață de 189.000 de metri pătrați. Printre clădirile vândute se află sediile Ministerului Educației și Afacerilor Religioase, Ministerului Sănătății, Ministerului Justiției, precum și sediul Poliției din Atena. Restul activelor din portofoliu sunt situate în zone centrale din Atena sau în alte orașe mari din Grecia. Grecia a trecut în ultimii ani printr-o recesiune severă, iar statul elen s-a aflat aproape de colaps financiar, după ce îndatorarea foarte ridicată a făcut imposibilă rostogolirea datoriei țării pe piața financiară la dobânzi sustenabile.
Marius Oncu
Georgia va semna la 27 iunie Acordul de Asociere cu UE, în aceeași zi cu Republica Moldova, a anunțat miercuri președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, scrie AFP. „Vom semna acordul la 27 iunie, la Bruxelles, în prezența șefilor de stat și de guvern din UE“, a declarat Herman Van Rompuy, într-o conferință de presă susținută la Tbilisi. Georgia a parafat Acordul de Asociere în noiembrie anul trecut, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, în același moment cu R. Moldova. Evenimentul a fost însă umbrit de refuzul Ucrainei de a semna acest acord, în favoarea unui parteneriat cu Rusia, ceea ce a provocat o criză care amenință în prezent integritatea teritorială a Ucrainei. „Georgia este o țară liberă, democratică și care trebuie să facă propriile alegeri. Nicio presiune externă nu poate schimba acest lucru“, a afirmat președintele Consiliului European, aluzie la Rusia, care se opune apropierii fostelor republici sovietice de Occident. „Georgia își urmează drumul spre integrarea europeană“, a declarat, la rândul său, premierul georgian Irakli Garibașvili. „Este alegerea poporului georgian, pe baza valorilor noastre comune“, a adăugat el.
Luminița Bogdan
0 comments :
Trimiteți un comentariu