Noile planuri ale Comisiei Europene pentru întărirea rezistenței pieței europene a energiei, inclusiv pentru reducerea dependenței Uniunii de gazele naturale rusești, prevede ca prim pas creșterea stocurilor de gaze ale celor șase state care depind în totalitate de energia rusească și dezvoltarea unei infrastructuri energetice pentru caz de urgență precum noi facilități de stocare, apoi majorarea importurilor din Norvegia și Algeria și în cele din urmă construirea unor legături energetice cu state mediteraneene precum Israel, Grecia și Cipru.Aceste țări au, potrivit celor mai recente descoperiri, rezerve uriașe de gaze naturale sub platforma continentală din Marea Mediterană.
„Cel mai mare joc al geopoliticii a revenit într-un mod nedorit și se face simțit mai ales în domeniul energetic“, a declarat președintele CE José Manuel Barroso la un forum energetic la Bruxelles, unde a prezentat detalii legate de noua strategie energetică a UE. El a spus despre criza din Ucraina că este un semn că Europa trebuie să se trezească. Mai multe detalii ale planului au fost văzute de jurnaliștii de la The Wall Street Journal.
Proiectul prevede că pe termen scurt trebuie făcuți pași pentru amortizarea unei posibile „perturbări majore“ a livrărilor de gaze naturale în iarna următoare. Comisia își va concentra eforturile asupra celor șase state care sunt 100% dependente de gazele rusești astfel încât stocurile de gaze ale acestora să crească și să fie dezvoltată infrastructură energetică de urgență, precum noi facilități de depozitare. Rusia furnizează în prezent 30% din gazele importate de UE.
Colaborare mai mare cu vecinii „buni“
Pe termen lung, CE vrea să majoreze importurile de gaze din Norvegia și Algeria și să fructifice potențialul pe care țările de la Marea Mediterană îl au în domeniul exploatării gazelor naturale. Cipru și-a descris rezervele de gaze naturale nou descoperite ca o posibilă alternativă pentru UE la energia rusească.
De asemenea, Comisia a propus construirea mai multor terminale pentru gaze naturale lichefiate de-a lungul țărmurilor europene pentru ca statele UE să poată primi mai multe exporturi din Qatar și gaze din SUA. America ar putea începe să exporte gaze în 2018 mulțumită boomului gazelor de șist.
Executivul european vrea, de asemenea, să creeze un coridor sudic al gazelor care ar permite livrări dinspre Marea Caspică. Acesta ar intra în concurență directă cu South Stream, un gazoduct rusesc de 16 miliarde de euro care va aduce gaze rusești în Europa de sud-est ocolind Ucraina, în prezent un important nod pentru tranzitul gazelor Rusiei către Europa. Din cauza disputelor dintre Moscova și Kiev legate de prețul combustibilului rusesc, Rusia a oprit de mai multe ori livrările către Europa.
Pentru a întări securitatea energetică a UE, Comisia vrea să reformeze infrastructura energetică a Europei construind mai multe interconectoare care să permită transportul gazelor și electricității în două direcții. Un astfel de pas ar ajuta la unirea piețelor naționale într-o piață comună a energiei.
Totodată, executivul european cere statelor membre ale UE să caute modalități de a reduce importurile de energie prin dezvoltarea energiei din surse regenerabile, prin creșterea eficienței consumului și explorarea unor noi surse precum gazele de șist.
O piață unică a energiei,
dar interese diferite
Ideea unei piețe energetice comune nu este nouă și nici propunerile CE nu sunt noi, însă realizarea sau implementarea lor s-a lovit de interesele fiecărei țări. Polonia se folosește de criza din Ucraina pentru a promova puternic prin premierul Donald Tusk o uniune energetică paneuropeană bazată în primul rând pe achiziții comune de gaze ale țărilor UE de la furnizori externi, inclusiv Rusia. Moscova oferă în prezent anumitor state importatoare prețuri preferențiale, în funcție de importanța lor în planurile rusești. Ideii i se opune chiar comisarul european al energiei Gunther Oettinger. El consideră că „gazele sunt un produs, nu o armă politică pentru UE“ și că prețurile ar trebui stabilite de piață, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Negocierea în comun a contractelor pentru gaze nu este agreată nici de Marea Britanie. Și Cehia se opune creării unei singure structuri care să cumpere gaze pentru UE, însă ar sprijini grupuri private care s-ar alia voluntar pentru astfel de achiziții, notează Thomson Reuters.
Oettinger ar accepta, în schimb, dezvoltarea unei rețele de conducte la nivelul UE pentru a mări interconectivitatea dintre statele membre. Un astfel de plan ar împiedica Rusia să învrăjbească statele din UE. Polonia vrea, de asemenea, „reînvierea“ cărbunelui ca sursă de energie pentru Europa. Industria poloneză este puternic dependentă de cărbune, prin arderea căruia rezultă o energie considerată „murdară“.
Bulgaria, pe teritoriul căreia ar trebui să iasă la mal secțiunea submarină a South Stream, este hotărâtă să ajute până la capăt dezvoltarea proiectului rusesc. CE nu mai vede cu ochi buni South Stream, proiect pe care aproape că l-a înghețat.
În schimbul eforturilor Bulgariei, Rusia s-a angajat să vândă țării gaze la prețuri mai mici și a oferit diverse avantaje bănești. Bulgaria este dependentă în proporție de peste 80% de gazele rusești și este datoare, potrivit Moscovei, unei companii rusești cu un miliard de euro pentru că a înghețat proiectul construirii centralei nucleare de la Belene, care ar fi trebui să aibă reactoare rusești.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu