Banca centrală intenționează să aplice din toamna acestui an sau cel târziu în 2015 un nou „dispozitiv“ de modelare macroeconomică pentru întărirea capacității de analiză, care va funcționa în paralel cu modelul actual introdus din 2005, consiliul de administrație al BNR urmând să primească date furnizate de ambele modele și să surprindă astfel cu mai multă aucuratețe mișcarea factorilor care influențează direcția inflației, deciziile de politică monetară fiind astfel mai aproape de optim.Tipul de model folosit deja la nivel internațional și aflat încă în pregătire la nivel local încearcă să surprindă și elemente legate de piața financiară și de piața muncii, experții străini în domeniu apreciind că aceste două segmente nu pot fi ignorate din decizia de dobândă mai ales după cum a relevat și perioada crizei.
Noul model este bazat pe ecuații extrem de complicate care ar face să i se împăienjenească ochii unui neavizat. Este un model avansat care a stârnit interesul specialiștilor, reprezentând piatra de temelie a modelării în cadrul băncilor centrale din țările dezvoltate ale lumii. Este folosit deja de multe bănci centrale puternice începând cu Fed și Banca Angliei până la Banca Suediei.
„Modelul actual a fost introdus începând cu 2005, odată cu trecerea la regimul de țintire a inflației. BNR a beneficiat atunci de asistența băncii centrale a Cehiei. Acest model a fost perfecționat permanent cu asistența FMI și a băncii centrale a Cehiei. Modelul actual este viabil“, a declarat pentru ZF Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
El a arătat că noul model avansat este „în construcție“, BNR urmând să îl utilizeze cel mai probabil din 2015. „Pe baza acestui model avansat sunt conduse politicile monetare la toate băncile centrale care se respectă. Bănci avansate ca Fed, Banca Angliei folosesc un astfel de model. Ne mutăm și noi în aceeași direcție.“
Cele două modele vor funcționa în paralel, fiind păstrat și cel actual care a suferit mai multe recalibrări pe baza experienței câștigate de specialiștii BNR.
“Decidenții de politică monetară vor fi informații de ambele modele. Decizia de politică monetară nu este automată, scoasă din model. Judecata de politică monetară este informată de unul sau două modele. Cu cât este informată din mai multe unghiuri cu atât mai bine. Pe de altă parte au loc și discuții cu experții. Modelul ajută decizia, dă primele indicii. Dar, judecata este mult mai amplă. Decizia de politică monetară este un proces foarte complex”, a explicat Croitoru.
Noul model avansat este îmbunătățit în mai multe direcții, fiind incluse în model piața financiară și piața muncii.
„Înainte de criză foarte puține modele de echilibru general folosite de decidenții de politică monetară aveau incluse și piețele financiare. Se presupunea că piețele financiare sunt eficiente și lucrează fără nicio rigiditate. Și includerea pieței muncii în astfel de modele este o inovație“, mai spune consilierul guvernatorului.
Noul model care va fi folosit de banca centrală este adaptat pentru România de Mihai Copaciu, consilier la direcția de modelare și prognoze macroeconomice din BNR. El a fost desemnat de către CFA România - asociația profesională a analiștilor financiari certificați internațional (Chartered Financial Analyst) - câștigătorul secțiunii Macroeconomie cu lucrarea “Estimation of an open economy DSGE model with financial and employment frictions for Romania”.
Noul model reprezintă o dezvoltare a celui realizat inițial de Christiano, Trabandt și Walentin (2011), dezvoltare menită să surprindă o serie de caracteristici specifice economiei românești, precum gradul relativ ridicat de euroizare.
Activitatea de modelare macroeconomică în Banca Națională are drept scop principal susținerea deciziilor de politică monetară. Prognozele macroeconomice joacă un rol foarte important ”n cadrul strategiei de țintire directă a inflației (regim adoptat în luna august 2005).
Cine a câștigat premiile CFA România
CFA România, asociația profesioniștilor în investiții din România, a premiat pentru al treilea an consecutiv cele mai bune lucrări de cercetare și articole economice și financiare.
Au fost premiate cele mai bune lucrări din trei domenii: macroeconomie, finanțe și contribuții media din domeniul economic și financiar. Comitetul de evaluare a fost format din Nicolaie Alexandru-Chideșciuc, Dan Bucșa, Adrian Codârlașu, Lucian Croitoru, Adrian T. Mitroi, Sorin Dumitrescu, Ionuț Dumitru, Dragoș Minjina, prof. univ. dr. Ion Stancu, Bogdan Bilăuș. Premiul secțiunii macroeconomie a fost primit de Mihai Copaciu, consilier la Direcția de modelare economică din BNR. La categoria finanțe, premiul a fost câștigat de Ciprian Necula, profesor la ASE. La secțiunea Jurnalism economic de calitate câștigătorii au fost Claudia Medrega - ZF, Ovidiu Tempea - Mediafax, Moise Guran -TVR și Cristian Grosu - cursdeguvernare.ro.
Corina Mirea
0 comments :
Trimiteți un comentariu