Reducerea surselor alternative de profit presează băncile să se întoarcă la activitatea tradițională de acordare de credite pe baza depozitelor atrase, însă pentru reluarea cu adevărat a creditării trebuie găsite soluții pentru problema deficitului de capital al companiilor, inclusiv prin ameliorarea schemelor de garantare aplicate de stat, afirmă Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naționale.„Premisa reală a curățeniei în bilanțurile băncilor (prin scoaterea creditelor neperformante provizionate din bilanț - n.red.) va fi dată de presiunea economiei reale, nu neapărat de o presiune a cererii de credite (...), cât de nevoia băncilor de a face profit. Resursele potențiale de profit ale băncilor s-au îngustat, cel puțin zona de trezorerie e mult mai puțin ușor de folosit decât a fost în perioadele anterioare, randamentele tuturor titlurilor imaginabile au scăzut semnificativ în acești ani și atunci evident e posibil ca băncile să se întoarcă către activitatea tradițională de banking, care e aceea de acordare de credite pe baza depozitelor atrase și să încerce să obțină profitul de acolo“, a declarat Olteanu ieri la conferința Mediafax Talks about Banking.
El a arătat că reluarea activității de creditare va fi însoțită de dificultăți, asumare de riscuri, provocarea lipsei de capitalizare a companiilor din România, dar și de „șansa pe care o avem de derulare a unor politici publice“.
„Din numeroasele politici publice de încurajare a creditării din alte țări - luăm ca exemplu Marea Britanie - singura care a funcționat în mod efectiv, în special pentru IMM-uri, a fost cea a garantării creditelor. Există și în România mecanisme care au fost construite, care pot fi ameliorate, astfel încât să se sprijine această reducere a poverii riscurilor pe care băncile și le asumă atunci când creditează IMM-uri“, a spus Olteanu.
Mitrache, șeful Leumi: Trebuie reglementată și solvabilitatea minimă a companiilor, nu doar a băncilor
Ministerul Finanțelor ar trebui să stabilească indicatori minimi de solvabilitate pentru companii, la fel cum se aplică în cazul băncilor, iar BNR ar putea elabora niște reguli pentru finanțarea companiilor, pentru a evita riscurile excesive, afirmă președintele Bank Leumi, Laurențiu Mitrache.
„Ar trebui o reglementare centralizată și la nivelul firmelor. (...) Accesul la creditare ar trebui reglementat. S-a făcut un mare pas la retail. Este restricționat la toate băncile, de exemplu, creditul în valută pentru cei care nu au venituri în valută. Așa trebuie făcut și în sectorul comercial“, a afirmat Mitrache.
El a arătat că, în cazul populației, mai multe bănci au evitat inițial să se implice în creditul cu bletinul, dar concurența le-a forțat să introducă în ofertă acest produs, petru că au realizat că pierd cotă de piață.
Potrivit lui Mitrache, reluarea creditării firmelor ar putea aduce noi riscuri în sistem în goana după cotă de piață și profituri înalte, unele bănci putâd alege să crediteze companii cu indicatori slabi.
În acest sens, președintele Bank Leumi crede că ar putea fi benefică o reglementare a BNR și pe acest sector, neperformanța de la întreprinderile mici și mijlocii fiind mult mai mare decât cea de la alte sectoare, cu peste 30% pe medie.
„Se tot vorbește că băncile au dat credite proaste știind că se ajunge aici. Nu este așa. Noi analizăm un client și este bun în toate corelațiile bilanțiere și de analiză a clientului. Dar el își vinde marfa și nu mai încasează banii pentru că partenerul lui din afaceri a luat marfă și a fugit în nu știu ce țară fără să plătească. (...) Trebuie întărită reglementarea centralizată care să acopere întreaga economie și nu doar zona bancară“, a continuat Mitrache.
Pregătirile pentru intrarea în Uniunea Bancară pot dura până anul viitor
Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS) – una din cele trei componente ale Uniunii Bancare - va începe să funcționeze la 4 noiembrie, însă România ar putea deveni membru al acestuia în cursul anului viitor, pentru că reformele legislative necesare sunt destul de complexe, iar procedurile prealabile aderării stabilite de BCE necesită un interval de câteva luni de la momentul finalizării proiectelor legislative, afirmă Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR.
BNR este responsabilă de procesul de aderare a României la Mecanismul Unic de Supraveghere.
„Pașii presupuși nu sunt simpli, pe de o parte evaluarea activelor băncilor, care este în curs de derulare, pe de altă parte o reformă instituțională legislativă extrem de complexă care presupune un transfer de suveranitate dinspre România înspre acea parte a Uniunii Eropene care decide să fie parte a Uniunii Bancare, o nouă zonă euro plus, dacă vreți.“
Olteanu a arătat că trebuie transformată toată legislația la nivel național, respectiv legea bancară, cea a Fondului de Garantare, legislația referitoare la măsurile de intervenție, de rezoluție, de stabilizare, astfel încât prerogativele respective să poată reveni structurilor europene, în măsura în care legislația europeană o prevede.
„Nu există experiență în acest sens în nicio țară europeană, nici la Banca Centrală Europeană, de aceea lucrăm împreună cu BCE, a existat o consultare instituțională și una personală între domnul guvernator (al BNR, Mugur Isărescu - n.red.) și domnul Draghi (șeful BCE, Mario Draghi - n.red.) prin care s-a stabilit ca, în loc de o comunicare formală între cele două instituții, să lucrăm de la început împreună pentru a descoperi o cale, pe care sperăm să meargă și alte țări din afara zonei euro.“
0 comments :
Trimiteți un comentariu