Dan Șova, cel care a avut pe mână autostrăzile și drumurile naționale în ultimul an și jumătate, fie din postura de ministru al marilor proiecte de infrastructură, fie din cea de ministru al transporturilor, a demisionat din guvern lăsând în urmă o rețea de 645 de kilometri de autostrăzi, niciun proiect de concesiune care să fi avut un debut concret, dar cu promisiunea că în șase ani România va avea 3.000 de kilometri de autostrăzi.
„Întotdeauna se putea mai bine, dar pentru prima oară în istoria României am inversat paradigma. Înainte se discuta că avem prea mulți bani și nu suntem capabili să facem proiecte, astăzi avem foarte multe proiecte pentru câți bani avem“, a spus Șova în cadrul unei conferințe de presă, întrebat de ZF dacă este mulțumit de activitatea sa din ultimul an și jumătate ca ministru al marilor proiecte de infrastructură (decembrie 2012-martie 2014), respectiv de ministru al transporturilor (martie 2014-iunie 2014).
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), una dintre cele mai bogate instituții de stat, cu bugete anuale de 1,5-2 miliarde de euro, a fost mutată de la Ministerul Transporturilor în subordinea lui Șova în momentul în care acesta a devenit ministru delegat pentru proiecte de infrastructură, în urmă cu un an și jumătate.
Odată cu numirea sa ca ministru al transporturilor, în martie, CNADNR a rămas în continuare în subordinea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, însă Șova a fost cel care s-a ocupat în continuare de activitatea companiei de drumuri și a făcut anunțuri publice cu privire la proiectele acesteia.
Pe perioada mandatului său, Șova a inaugurat circa 116 kilometri din cei 645 de kilometri pe care rețeaua românească de autostrăzi îi are în prezent, însă niciunul dintre proiectele finalizate în ultimul an și jumătate nu au fost început de Șova, ci în mandatele anteriorilor miniștri ai transporturilor. Șova a mai spus că în perioada guvernului Ponta, deci în ultimii doi ani, au fost inaugurați în total 242 de kilometri de autostrăzi.
3.000 km de autostrăzi până în 2018-2020
În mandatul lui Șova, guvernul Ponta a creionat planul „România 100“, prin care a anunțat că până în 2018-2020 România va avea încă 2.440 de kilometri de autostrăzi, în plus față de cei 645 de kilometri deja existenți.
„În 2014 vor fi inaugurați circa 100 de kilometri de autostrăzi, iar începând de anul viitor ritmul de construcție va fi de 250 de kilometri pe an“, a explicat Șova. Pentru a atinge acest obiectiv, în ultimele luni CNADNR a scos la licitație realizarea de studii de fezabilitate pentru 1.800 de kilometri de autostrăzi, precum și construirea a 115 kilometri de autostrăzi. Deocamdată licitațiile se află în faza de primire și evaluare a ofertelor.
De asemenea, în mandatul lui Șova au fost demarate procedurile pentru trei proiecte de concesiune, și anume, autostrăzile Comarnic-Brașov, Craiova-Pitești și centura de sud a Capitalei în regim de autostradă.
Construcția nu a început încă pe niciuna dintre cele trei autostrăzi, singura șosea pentru care au fost aleși constructori fiind Comarnic-Brașov.
În ultimele luni, Șova spunea că în iunie ar urma să fie semnat primul contract de concesiune, pentru Comarnic-Brașov.
„S-a întârziat (cu semnarea contractului – n.red.), motivul fiind legat de discuțiile dintre câștigători (consorțiul Vinci-Aktor-Strabag – n.red.) și finanțatorii instituționali, BERD, BEI și Banca Mondială. Nu a depins de guvern, de CNADNR, de ministrul transporturilor sau de ministrul delegat pentru infrastructură“, a afirmat Șova, precizând că semnarea contractului este „iminentă“.
A reziliat contractul cu Bechtel
Un punct „fierbinte“ în mandatul lui Șova a fost rezilierea contractului de construcție a Autostrăzii Transilvania, încheiat în urmă cu un deceniu cu americanii de la Bechtel. Acest contract a fost considerat unul dintre cele mai păguboase încheiate de statul român, în contextul în care România a plătit 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă finalizați și alți circa 60 de kilometri doar pe jumătate construiți. Cu toate acestea, contractul inițial cu Bechtel nu a fost găsit nici până acum. Rezilierea contractului a iscat controverse în contextul în care mama vitregă a lui Șova, Ana Diculescu Șova, este asociată în firma de avocatură NNDKP, cea care a consiliat Bechtel în închierea contractului cu statul român.
Printre celelalte realizări pe care Șova le-a adus în discuție se numără absorbția de fonduri europene în 2013 (580 mil. euro), promovarea unor noi proiecte de autostrăzi dar și scăderea cheltuielilor cu deszăpezirea
Șova (PSD) a adăugat că demisia sa din funcția de ministru al transporturilor este legată de intenția sa de se afla „în prima linie pentru bătălia electorală pentru prezidențiale“, rolul său principal fiind acela de „soldat credincios al partidului“. El a mai spus că are convingerea că la alegerile prezidențiale candidatul PSD va fi premierul Victor Ponta.
El a precizat că în perioada următoare va prezenta prim-ministrului demisia din funcția de ministru al transporturilor. Potrivit Gândul.info, fostul ministru de interne Ioan Rus ar urma să preia funcția de ministru al transporturilor. Ioan Rus a mai fost ministru în primul guvern Ponta, dar și-a dat demisia după începerea suspendării președintelui Traian Băsescu, din cauza problemelor legate de listele electorale.
Cu ce rămâne România după demisia lui Șova. Proiecte de drumuri „pe hârtie“, 116 kilometri de autostrăzi inaugurați, dar începuți în mandatele altor miniștri
Știrea a fost publicată miercuri, 25 iunie 2014, 01:42 în categoria Construcții
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom
)
0 comments :
Trimiteți un comentariu