Randamentele încă mari din România și oportunitățile din sectorul imobiliar ar putea atrage din nou „vagoane“ de valută pe piața locală care să antreneze acumularea de noi baloane speculative și să mineze creșterea sustenabilă a economiei, cum s-a întâmplat înainte de criză.„Se vorbește acum de același lucru, cu aceste dobânzi scăzute, bătând spre zero. Ecuația este simplă. Cel care pune bani deoparte vrea să fie avantajat cel puțin cu o dobândă mică, dar real pozitivă. A făcut un sacrificiu și acum vede că este penalizat cu dobândă real negativă. Unde se poate duce cu economisirea? Economisirea este plasată în ceva care îi dă sentimentul că îi crește valoarea. Dar sentimentul acesta se schimbă. Crește până la un punct și apoi începe să scadă. Care este punctul în orice speculație? Povestea aceea veche cu hainele împăratului... până când unul strigă «împăratul este gol». După aceea se schimbă percepția“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Astfel, Isărescu a lansat un avertisment cu privire la posibilitatea reluării vechilor obiceiuri privind investițiile în sectorul imobiliar, în terenuri și construcții, multe dintre ele cu caracter speculativ, în condițiile în care dobânzile au scăzut mult în Europa, iar cei care au economii pot începe să caute soluții mai avantajoase pentru plasarea banilor.
România a avut în anii care au precedat criza mondială o creștere economică susținută de intrări masive de capital, care au antrenat explozia consumului și formarea unui balon speculativ în imobiliare, iar nivelul scăzut la care au ajuns acum dobânzile la depozite ar putea stimula din nou investițiile în imobiliare.
Surse oficiale citate de Mediafax anticipează pentru 1 iulie un nou pas de reducere a rezervelor minime obligatorii în valută, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă și scăderea dobânzilor dacă prognoza de inflație va coborî sub 3%.
Dobânda la depozite a fost dusă de BCE pentru prima dată sub 0% pentru a descuraja băncile comerciale să-și păstreze banii la BCE, iar instituția se pregătește să achiziționeze instrumente financiare în care sunt împachetate credite destinate companiilor mici și mijlocii. De asemenea, banca centrală a zonei euro a anunțat împrumuturi ieftine pentru bănci. În timp ce economia globală este în curs de redresare, situația din zona euro continuă să fie precară.
Relaxarea monetară inițiată de Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea antrena speculații cu active în Europa, în special pe piața imobiliară, după cum avertizează unii analiști. Înainte de criză fluxurile de capital au fost stimulate de mediul extern, unde lumea era inundată de fonduri ieftine, cu dobânzi reduse, cu politici monetare laxe și politici fiscale generoase, iar aversiunea față de risc era extrem de redusă pe plan global.
Clemens Fuest, președintele Centrului European de Cercetare Economică, a declarat într-un interviu pentru publicația germană Handelsblatt că este îngrijorat de pericolul ca BCE să producă noi bule cu banii ei ieftini. „Avem toate ingredientele unei bule: prețurile activelor imobiliare și ale acțiunilor continuă să crească, iar pe piața obligațiunilor randamentele scad în pofida riscurilor ridicate“, a spus Fuest.
„Să ne amintim, că nu au trecut nici zece ani de atunci, cum România spunea în 2006, 2007, 2008: avem investiții străine directe de 15 - 19 mld. euro, riscul este mic“. Pentru că în bună parte deficitul de cont curent era acoperit de aceste investiții străine. Mai veneau și băncile străine cu aflux de capital. Asta explică paradoxul de până în 2008: aveam creștere de rezerve internaționale, deficitul de cont curent a ajuns la 14% din PIB, dar investițiile străine erau la 16%-18% din PIB, la care se mai adăuga finanțarea bancară. Rezervele valutare creșteau, economia duduia până la bubuială și cursul se aprecia. Am trăit cu toții iluzia intrărilor de capital“, a spus Isărescu.
Isărescu a adus în discuție analiza slabă a structurii investițiilor străine, una dintre „scăpările“ autorităților din anii de boom, susținând importanța analizării în detaliu a datelor statistice Nu este prima dată când guvernatorul BNR vorbește despre finanțarea excesivă din investiții străine directe și statistica precară a acestora.
„Uitându-ne la datele statistice acum, care era problema? În investițiile străine directe erau cuprinse inclusiv cumpărările de terenuri, dar s-au dovedit a avea un mare caracter speculativ. Unii au venit într-adevăr să cumpere pământ ca să facă mari plantații agricole, dar puțini. Am spus-o și atunci, că la Otopeni nu poate nimeni să spună dacă cineva vine să cumpere pământ în interes speculativ sau ca să stea acolo. Lucrurile se complică atunci când încerci să obții date mai sensibile. Ce ganduri aveți cu investiția, când faceți investiția propri-zisă, de unde luați banii?“, a explicat Isărescu.
Banii aduși de investitorii străini în economia românească au oscilat puternic în ultimii ani, evoluția fluxurilor străine fiind corelată și cu trendul economiei. După intrări de 1-2 mld. euro pe an între 2000 și 2003, în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică, s-au înregistrat cele mai consistente fluxuri de capitaluri străine. În anul de grație 2008, economia creștea cu 7,3% și investițiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro. Ulterior, au urmat trei ani de căderi continue. Anul trecut, când economia a urcat cu 3,5%, investițiile străine au totalizat 2,7 mld. euro, în creștere cu aproape 27% față de 2012 atingând maximul ultimilor patru ani.
România este dependentă de capitalurile străine pentru finanțarea deficitului de cont curent, a deficitului bugetar, dar și pentru rostogolirea datoriei externe.
În toamna acestui an va fi aplicat în România un nou standard metodologic privind privind balanța de plăți, care este în curs de implementare la nivel european.
0 comments :
Trimiteți un comentariu