Unu din doi tineri din România, cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani, susține că este pregătit să pună pe picioare un business propriu și se „agață“ de ideea antreprenoriatului pentru a avea venituri suplimentare.Astfel, pentru români potențialul unor câștiguri suplimentare este factorul care generează, în cele mai multe cazuri, dorința de a intra în rolul unui antreprenor, mai mult decât în oricare dintre celelalte 23 de țări analizate de compania de cercetări GfK, potrivit ediției din 2013 a raportului global privind antreprenoriatul, realizat pentru compania de vânzări directe Amway. Însă de la dorință la faptă este cale lungă: în 2012 România avea doar 23 de IMM-uri la mia de locuitori, cu aproape 60% mai puțin decât media europeană.
„Faptul că importanța obținerii unor venituri suplimentare este mai mare în rândul românilor decât în orice altă țară inclusă în studiu este un criteriu negativ. Asta arată că suntem prea săraci, că în ciuda unui mediu economic în ușoară creștere, societatea românească nu este suficient de așezată și nu oferă salarii suficient de bune astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să caute bani și în altă parte“, este de părere Ovidiu Folcuț, rector al Universității Româno-Americane, prezent ieri la evenimentul de lansare a studiului Amway, realizat în 2013 pentru prima dată la nivel global, pe un eșantion de peste 26.000 de respondenți din 24 de țări.
De altfel, este bine cunoscut faptul că salariile românilor sunt printre cele mai mici din întreaga Uniune Europeană și că, exceptând unele industrii care au fost „pe val“ și în perioada de criză și care și-au plătit oamenii cu mult peste nivelul pieței, mare parte (peste un milion de persoane) din forța de muncă activă din România este plătită la negru, deseori sub salariul minim pe economie (850 de lei net/lună).
Deși, din perspectiva dorinței de a deveni antreprenori, românii se află la același nivel cu media globală și chiar peste media UE, nivelul de convertire efectivă a ideii de business într-o afacere reală este constant printre cele mai mici.
Iar principalul motiv pentru care românii nu rușesc să treacă de la stadiul de idee la cel de business într-o proporție la fel de mare precum ceilalți vecini europeni este frica de a nu rezista pe piață, de a da faliment, o dată pentru că obligațiile financiare ar putea fi prea mari sau pentru că efectele crizei încă nu s-au estompat.
Nu se știe însă câți dintre cei care vor să devină antreprenori se gândesc la faptul că, în business, profitul începe să vină, în cel mai fericit caz, după câteva luni, dar mulți antreprenori consacrați nu și-au recuperat banii decât după doi sau trei ani.
Slaba conversie a ideilor de business în afaceri reale este corelată însă și cu gradul de penetrare a conceptului de antreprenoriat în sistemul de educație și în cultura unei societăți.
„Trebuie menționat că în sistemul de învățământ actual antreprenoriatul este prezent de la clasele primare, unde sunt strecurate informații în cursuri precum educație civică pâna la liceu, unde educația antreprenorială este materie obligatorie pentru 800.000-900.000 de elevi. În plus, avem materii opționale de economie aplicată, educație financiară și derulăm un proiect deja din 2001 prin care elevii simulează activitatea unei firme, program în care s-au creat peste 1.300 de afaceri și în care au fost implicate 270 de școli“, precizează Eugen Stoica, director în cadrul Ministerului Educației Naționale. Cu toate acestea, în 2012, România avea doar 23 de IMM-uri la mia de locuitori, cu aproape 60% mai puțin ca media europeană, potrivit unui raport al Fundației Post-Privatizare, realizat pe baza datelor de la Comisia Europeană. Și, chiar și Cosmin Mălureanu, antreprenor și fondator al Ascendia Design, firmă cu activități în domeniul învățământului, spune că oricine poate avea deprinderi spre antreprenoriat, dar că nimeni nu se naște antreprenor și că pentru a pune în aplicare ideile de business educația este factorul decisiv. De altfel, chiar și studiul realizat pentru Amway arată că pentru românii care iau în considerare ideea deschiderii unei afaceri, un nivel bun al educației antreprenoriale și a abilităților de business generează o încredere mai mare în forțele proprii.
„Principala barieră în procesul de tranziție către antreprenoriat este educația. Trebuie să îți faci o firmă, să ai un prim contract pentru care ești nevoit să faci o factură, să o înregistrezi. Ei, ce faci dacă nu știi asta? Practician nu ajungi decât prin educație“, adaugă Cosmin Mălureanu.
În România, studiul a fost realizat pe un eșantion de peste 1.000 de persoane cu vârste de peste 15 ani. Este al doilea an consecutiv în care Amway include România pe lista țărilor participante la această analiză.
0 comments :
Trimiteți un comentariu