Transferul surpriză a fost confirmat: Voinea și Gherghina, făcătorii bugetului, se mută din toamnă de la Finanțe la BNR

Mugur Isărescu, aflat la conducerea BNR de 24 de ani, a obținut al cincilea mandat de guvernator cu 377 de voturi pentru și 9 contra.

Liviu Voinea, 39 de ani, votat ieri în Parlament pentru a prelua postul de viceguvernator al BNR ocupat de Cristian Popa, este cea mai mare surpriză a alegerilor pentru noul mandat de 5 ani al consiliului de administrație al băncii centrale care va începe în octombrie.

Voinea ar urma să elibereze funcția de ministru al bugetului – creată pentru el în decembrie 2012 - în momentul în care premierul Victor Ponta îi va fi găsit un înlocuitor.

Liviu Voinea a avut o ascensiune fulminantă în ultimii doi ani, odată cu revenirea PSD la guvernare. Cunoscut pe piață în postura de analist economic prin prisma poziției de director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), el a devenit unul dintre principalii experți ai PSD pe zona economică. În mai 2012 a intrat în prima echipă a premierului Victor Ponta ca secretar de stat în Ministerul Finanțelor, responsabil cu bugetul, sub bagheta lui Florin Georgescu, detașat pentru o scurtă perioadă de la BNR pentru a conduce Finanțele. Apoi din decembrie 2012 a ocupat poziția nou-înființată de ministru delegat pentru buget - un fel de apendice al Ministerului Finanțelor a cărui existență a ajuns să conducă în ultima vreme la fricțiuni instituționale.

Candidatura sa pentru un loc în consiliul de administrație al BNR a apărut pe ultima sută de metri, în contextul discuțiilor privind reducerea contribuțiilor sociale cu cinci puncte procentuale și al imposibilității guvernului de a obține acordul FMI pe această temă. Ministrul cu alură de tehnocrat a ales să renunțe la responsabilitatea construirii bugetului statului și și-a depus dosarul pentru a deveni bancher central. Voinea a făcut în ultimul an un fel de „curs scurt“ de relații financiare internaționale, participând alături de viceguvernatorul Cristian Popa la mai mul­te reuniuni cu bancheri, analiști și investitori străini și stabilind astfel contacte care îi vor fi utile în noul post.

Marile obiective ale noului mandat al conducerii BNR

- intrarea în Uniunea Bancară, cu cele trei componente: sistem unic de supraveghere, mecanism unic de gestionare a băncilor-problemă și schemă unică de garantare a depozitelor

- intrarea în zona euro la 1 ianuarie 2019, ca proiect strategic național

- managementul dobânzilor într-un mediu cu inflație scăzută

Liviu Voinea a fost și cel care s-a grăbit să anunțe stabilirea datei de 1 ianuarie 2019 ca obiectiv pentru intrarea României în zona euro – proiect în care banca centrală va juca un rol crucial și care ar trebui să devină tema prioritară a noului mandat al consiliului de administrație.

Vulnerabilitatea poziției lui Cristian Popa – cel mai longeviv membru al conducerii executive a BNR după guvernatorul Mugur Isărescu – era cunoscută pe piață de mai multe luni, însă cu toate acestea șeful politicii monetare și-a depus candidatura pentru încă un mandat, fiind respins la votul din comisiile de buget-finanțe din Parlament. Jocurile politice au mare greutate în alegerea ocupanților celor nouă fotolii din consiliul de administrație al BNR, însă și Isărescu are un cuvânt de spus atunci când intervine vreo schimbare. Ultimul mandat al lui Cristian Popa, 50 de ani, ca viceguvernator responsabil cu politica monetară s-a suprapus cu criza de cinci ani, managementul dobânzii-cheie la lei fiind pus în discuție de mai multe ori pornind în principal de la gradul ridicat de inerție.

Voinea nu vine singur la BNR, ci împreună cu subordonatul său din Ministerul Finanțelor secretarul de stat responsabil cu bugetul Gheorghe Gherghina, pe care politicienii

l-au premiat ieri cu un loc confortabil în consiliul de administrație al băncii centrale. Hulit și apreciat în același timp, acuzat de reflexe „contabilicești“, Gherghina (59 de ani) a deve­nit de-a lungul anilor o piesă de care niciun ministru nu părea că se poate dispensa, cu excepția perioadei 2005 – 2008, când conducerea Finanțelor a fost preluată de liberali, iar Gheorghe Gherghina s-a refugiat la BNR, unde s-a ocupat de elaborarea conturilor naționale.

Este un transfer neobișnuit de resurse umane din zona guvernamentală în cea a băncii centrale, în condițiile în care în mod tradițional se considera că banca centrală este o rezervă de cadre în domeniul financiar-economic, pe când guvernul resimte de obicei o lipsă cronică de specialiști bine pre­gătiți. Rămâne de văzut cum se va reflecta acest „transplant“ de la Finanțe la BNR în orientarea politicii monetare și ce l-a recomandat pe „tatăl bugetului“ susținut de PSD pentru intrarea în forul de conducere al băncii centrale.

Din totalul de nouă membri ai consiliului de administrație, jocul politic a schimbat trei, pe lângă Voinea și Gher­ghina intrând și Daniel Dăianu, care a renunțat la funcția executivă de prim-vicepreședinte al ASF – instituție aflată în plin proces de restructurare, pentru postul mult mai liniștit de membru al CA al BNR. El mai încercase să revină la BNR și în 2009, eventual pe o poziție de viceguvernator, însă nu a reușit. Deși în trecut cochetase cu liberalii, Dăianu intră acum la BNR cu susținerea PSD în condițiile a fost și consilier al premierului Victor Ponta.

Deși inițial nu se anunțau multe suprize în componența consiliului de adminstrație al BNR, pe lângă Cristian Popa își pierd scaunele Nicolae Dănilă, care părea să își fi asigurat susținerea PSD pentru un al doilea mandat, și Napoleon Pop, 68 de ani, o figură mai discretă, dar care bifase deja două mandate cu sprijinul PNL. Dănilă, fost bancher comercial de top, ar putea regreta acum declinarea propunerii de la începutul anului de a prelua postul de președinte al ASF – rang omolog celui de guvernator al BNR.

Liberalii au reușit de această dată să-l susțină pe viceguvernatorul Bogdan Olteanu, 42 de ani – marea surpriză a alegerilor din 2009 - pentru al doilea mandat. Așadar cel considerat un outsider în urmă cu cinci ani, neavând experiență relevantă pentru o poziție de șef în banca centrală, a reușit în acest interval să-și consolideze poziția într-atât încât să-și asigure postul pentru încă cinci ani atât prin prisma sprijinului politic necesar, cât și a relației cu guvernatorul Isărescu.

Mugur Isărescu, aflat la conducerea băncii centrale de 24 de ani, a fost votat în unanimitate de membrii comisiilor de buget-finanțe din Parlament pentru un nou mandat de cinci ani, realegerea sa nefiind decât o chestiune de opțiune personală. Isărescu a avut și printre obiectivele actualului mandat să fie „naș la nunta leului cu euro“, dar criza a schimbat scenariul, așa că realegerea în funcția de guvernator îi dă o nouă ocazie să contribuie la atingerea acestei ținte stategice pentru România. Isărescu va împlini în august 65 de ani, iar la finalul celui de-al cincilea mandat va avea 70.

Odată cu el a fost reales cu unanimitate în funcția de prim-viceguvernator Florin Georgescu, 60 de ani, care a acumulat deja două mandate. De asemenea, își păstrează scaunele de membru în CA al BNR Virgil Stoenescu, susținut de PDL, Agnes Nagy, susținută de UDMR și Marin Dinu, sus­ținut de PC. Așadar politicienii au considerat că echipa de la BNR care a gestionat politica monetară și sistemul bancar pe parcursul celor cinci ani de criză și-a făcut bine treaba, negă­sind necesare sancțiuni de substanță sau injecții consistente de profesionalism din generația mai tânără.

Actuala echipă a CA are programată următoarea ședință de politică monetară pe 1 iulie, când ar trebui stabilit și calendarul reuniunilor din a doua ju­mă­tate a anului.

Cine sunt cei care au reușit să-și păstreze funcțiile în noua conducere a Băncii Naționale

Florin Georgescu, 60 de ani, prim-viceguvernator - la al treilea mandat

A intrat în conducerea băncii centrale în 2004 cu sprijinul PSD. Și-a întrerupt mandatul în perioada mai - decembrie 2012 pentru a prelua funcțiile de vicepremier și ministru al finanțelor în cabinetul Ponta I. Este principalul specialist al PSD în economie. Între 1992 și 1996 a fost ministru al finanțelor în guvernul Văcăroiu, după care a ajuns deputat. Nu face un secret din apropierea sa ideologică de stânga politică, fiind de altfel unul dintre demnitarii susținuți de Ion Iliescu după 1990. Ca prim-viceguvernator are ca principale responsabilități supravegherea băncilor și elaborarea și urmărirea implementării cadrului de reglementare pentru sistemul bancar. El are în subordine și serviciile care asigură emisiunea monetară și care administrează tezaurul central, sistemele de plăți și direcția de gestiune a crizelor financiare. Este profesor universitar la ASE și conducător științific de doctorat la disciplina „Monedă și credit”. Cariera lui Georgescu a început la mijlocul lui 1992, când a fost secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor, iar apoi în noiembrie 1992 a fost numit ministru al finanțelor în guvernul Văcăroiu. Era specialist în control financiar. Poziția de responsabil cu supravegherea bancară i s-a potrivit lui Georgescu având în vedere istoricul său de inspector și controlor financiar.

Bogdan Olteanu, 42 de ani, viceguvernator - la al doilea mandat

De profesie avocat, este cel mai tânăr viceguvernator al BNR, intrarea sa în 2009 în consiliul de administrație fiind o mare surpriză având în vedere lipsa experienței în domeniul economic și cu atât mai puțin în cel bancar. PNL a reușit să impună numirea sa neașteptată, având și acceptul PSD. Intrarea lui Olteanu a venit ca o surpriză pentru mulți, nu și pentru Isărescu, care știa dinainte că va candida. El a reușit să ajungă viceguvernator pe un loc rezervat PNL, la finalul guvernării Tăriceanu, cu ajutorul voturilor PSD și al lui Viorel Hrebenciuc. Olteanu și Hrebenciuc, prin buna conlucrare parlamentară și schimbul de favoruri, au reușit să susțină guvernul Tăriceanu la putere timp de doi ani după aruncarea PD de la guvernare. Deși la început a fost considerat un intrus în clubul BNR, Olteanu nu a ieșit din front și nici nu a făcut opinie separată față de centrul de putere din banca centrală. El nu și-a depășit atribuțiile alocate de guvernator: conducerea direcției juridice, a celei statistice, precum și a celei informatice și de achiziții, respectiv a unor zone care nu cer o calificare profesională specifică activităților băncii centrale. Este un apropiat al fostului șef al PNL Călin Popescu-Tăriceanu și a făcut parte din comisia de privatizare a BCR.

Agnes Nagy, 56 de ani, membru în CA - la al patrulea mandat

Conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai din 2005, a fost susținută constant de UDMR pentru un loc în conducerea BNR. Cu toate că nu iese deloc în față, faptul că de 15 ani a ocupat un loc în celebra sală de consiliu a BNR face să fie extrem de respectată. A terminat în 1980 Facultatea de planificare și cibernetică economică din ASE București, iar în perioada 1990 – 1998 a fost șef birou contabilitate la RENEL Mureș.

Marin Dinu, 63 de ani, membru în CA - la al doilea mandat

A fost adus în conducerea BNR de PSD în 2009 ca reprezentant al mediului academic, fiind profesor universitar doctor la ASE. În perioada 2000 - 2004 a fost senator PUR/PSD. În perioada 1992 - 1999 a fost redactor-șef adjunct, redactor-șef și director al ziarului „Economistul”. Din 2008 este decan al Facultății de economie din ASE București și are o bogată activitate științifică, fiind autor și coautor a peste 30 de cărți de specialitate. A ajuns în CA al BNR pe filiera Viorel Hrebenciuc. Fiul lui Hrebenciuc, Andrei, este asistent la ASE, la catedra lui Marin Dinu.

Virgil Stoenescu, 67 de ani, membru în CA - la al treilea mandat

Este profesor la ASE la Catedra de comunicare și doctrine economice. Este oficialul BNR cel mai legat de masonerie, fiind secretar general al Supremului Consiliu de grad 33 al Ritului Scoția Antic și Acceptat al României. Este poet și membru al Uniunii Scriitorilor din 1975. Înainte de 1990 a lucrat la Institutul de Economie Mondială, unde a fost coleg cu Mugur Isărescu. Este membru al Asociației Române pentru Clubul de la Roma. A absolvit ASE - Facultatea de comerț, specialitatea economia comerțului exterior în 1969, după care a fost angajat la I.C.E. Agroexport. În 2009 pentru obținerea unui al doilea mandat de membru în CA al BNR a beneficiat de sprijinul politic al PDL și al președintelui Traian Băsescu.

Cine sunt cei trei care intră din toamnă în noul consiliu de administrație al BNR

Liviu Voinea, 39 de ani, viceguvernator al BNR

A fost din decembrie 2012 ministru delegat pentru buget în guvernul Ponta II. A „supervizat“ construcția legii bugetului, cel mai important act al unui an fiscal, de care depinde întreaga economie. A „monitorizat“ execuția bugetară și a negociat cu ceilalți miniștri rectificările de peste an, stabilind de unde se taie și cine primește mai mulți bani. A devenit uneori ținta criticilor pentru că nu a dat drumul la bani, ci a încercat să țină piept baronilor locali din PSD. De numele lui Voinea se leagă și schema fiscală pentru restructurarea creditelor populației, denumită „Electorata“. În guvernul Ponta I, Voinea a fost secretar de stat responsabil de politica bugetară în Ministerul Finanțelor. Voinea este economist, analist, consultant, consilier și fost membru în CA al Eximbank. A absolvit în 1997 Facultatea de relații economice internaționale din ASE. Voinea este doctor în economie.

Gheorghe Gherghina, 59 de ani, membru în CA

Gheorghe Gherghina, supranumit „tatăl bugetului“, a fost „detașat“ de la BNR în anii de criză pe poziția de secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Și a rămas neclintit pe această poziție până acum. Responsabilul cu bugetul a fost propus pentru funcția din minister de către PSD, la sfârșitul lui 2008. El a ocupat aceeași poziție în Cabinetul Năstase, iar din 2005 a fost director în BNR. Ca secretar de stat la Finanțe, a schimbat nouă miniștri. Prima dată a ajuns în minister în 1987. A fost considerat de FMI drept principalul expert și partener de discuție din Finanțe. Dar nu au lipsit și criticile. Gherghina este unul dintre puținii specialiști români în politici bugetare, cu experiență de peste 15 ani. El a declarat ieri la audierile din comisiile de buget-finanțe din Parlament reunite că plecarea sa de la Finanțe este o promovare și că bugetul de stat îl vor face colegii săi, potrivit Mediafax.

Daniel Dăianu, 60 de ani, membru în CA

Revine la banca centrală după ce în anii ‘90 a fost pentru cinci ani economist-șef. Din primăvara anului trecut, ocupă poziția de prim-vicepreședinte executiv la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). El și-a dat deja demisia de la ASF, fiind înlocuit rapid de Marian Sârbu, fost ministru al muncii și președinte al CSSPP, susținut de PUNR. A fost în trecut consilier al premierului Victor Ponta și ministru de finanțe. A terminat ASE - Facultatea de comerț (1975). Are un doctorat în științe economice la Institutul Național de Cercetări Economice (1988) și studii postdoctorale la Universitatea Harvard (1990-1991). Este cunoscut pentru activitatea academică. Dăianu a fost un apropiat al PNL, cu sprijinul căruia a câștigat un mandat în Parlamentul European în 2007, dar după venirea lui Crin Antonescu la conducerea partidului relațiile s-au răcit, iar Dăianu și-a găsit refugiul la PSD.

Mugur Isărescu, 64 de ani, guvernator al BNR

- se pregătește de al cincilea mandat.

Conduce BNR de 24 de ani, fiind deja cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume. El a obținut un nou mandat neavând practic concurență și niciun parlamentar nu s-a obosit să încerce să-i evalueze serios performanța din al patrulea mandat. Isărescu vrea să rămână în Palatul BNR încă cinci ani, deși politicienii au încercat să-l curteze pentru o candidatură la prezidențiale. Miza celui de-al cincilea mandat, reportată din precedentul, ar trebui să fie intrarea României în zona euro. „Sunt forțat să fiu optimist și să fiu angajat în acest obiectiv, care este extrem de ambițios, dar care se poate încă atinge. În opinia BNR obiectivul este ambițios, dar încă fezabil”, a spus ieri Isărescu la audierile din Parlament, citat de Mediafax.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Razvan Voican