Casa solară EFdeN, urmașa Prispa cu care studenții români au mers la Decatlonul Solar din Franța, s-a clasat pe penultimul loc din concurs

EFdeN, casa eficientă energetic proiectată de o echipă de 70 de studenți români, s-a clasat pe locul 19 la competiția internațională Solar Decathlon, în care 20 de echipe din 16 țări s-au întrecut să realizeze locuințe cu o amprentă minimă asupra mediului. Un teren de la marginea Versailles, oraș aflat la jumătate de oră de turnul Eiffel, a fost timp de o lună un cartier rezidențial desprins din viitor, găzduind casele construite de studenți din Chile până în Japonia pentru a combate risipa de energie și apă.

Proiectul EFdeN, conceput de studenți de la Universitatea Tehnică de Construcții, Universitatea de Arhitectură și Universitatea Politehnică, își propune să "recicleze" fostele spații industriale din București, precum zona gării Obor, și să le transforme în cartiere "verzi". La fel ca celelalte proiecte din concurs, casa EFdeN își produce propria energie electrică prin panouri fotovoltaice, dar particularitatea proiectului românesc este o seră interioară, care joacă un rol și în încălzirea spațiului de locuit. Combinația dintre casă și natură este prezentă inclusiv în baie, unde un lichen absoarbe umiditatea din aer.

EFdeN a obținut 348 de puncte din partea juriului, care a evaluat casele în funcție de 10 criterii, precum arhitectură, eficiență energetică, inovație și sustenabilitate. Cel mai bun scor obținut de echipa română a fost la capitolul inginerie și construcție, unde proiectul s-a clasat pe locul 13 din 20. Membrii echipei EFdeN spun că proiectul lor a fost depunctat deoarece construcția nu a fost terminată la timp, structura de rezistență a clădirii fiind livrată cu întârziere din România.

"Casa a fost construită în zece zile pe ploaie torențială", a spus Claudiu Butacu, președinte al Asociației Solar Decathlon București, subliniind că EFdeN a fost singura echipă unde toată munca fizică de construcție a fost făcută de studenți, în timp ce celelalte au avut ajutor și din partea unor constructori profesioniști.

Câștigătorul competiției a fost proiectul RhOME for DenCity, realizat de studenți și profesori de la Universitatea Roma Tre și Politehnica din Milano, cu 840 de puncte.

Urmează cartieru

l

Echipa din spatele EFdeN dorește acum să transforme prototipul cu care a participat la competiția din Versailles într-un centru de cercetare asupra tehnologiilor de eficiență energetică, iar designul casei să fie replicat la scara unui întreg cartier. Prototipul este un o casă cu etaj, cu o suprafață utilă de 130 metri pătrați și 90 de metri pătrați amprenta la sol, dar arată ca un etaj decupat dintr-un bloc de locuințe. Costul construcției, materialelor și echipamentelor a fost de 300.000 de euro.

În afară de pereții exteriori, în care au intrat materiale speciale care absorb căldura pe timpul zilei și o degajă înapoi în casă pe timpul nopții, și care au fost aduse din Elveția, toate piesele din casă se găsesc pe piața românească.

"Ce am livrat pentru această casă sunt soluții disponibile pe piața din România. Ideea în sine este un prototip, dar se bazează pe soluții deja testate aici", a spus Petre Butu, vicepreședinte al diviziei de energie la Schneider Electric, sponsor al mai multor echipe din Solar Decathlon, inclusiv EFdeN.

Pentru proiectul românesc, compania a furnizat echipamentele de distribuție a energiei, invertorul care transformă curentul continuu produs de panourile fotovoltaice în curent alternativ destinat consumului casei, și o soluție de management al energiei, prin care consumatorii pot fi controlați de la distanță, printr-o aplicație de smartphone sau tabletă.

La scară industrială, un apartament bazat pe prototipul înscris în concursul de la Versailles ar costa 120.000 de euro, spun membrii EFdeN, care au realizat și o schiță a unui complex de locuințe care ar putea fi amplasat într-o zonă "brownfield" din interiorul unui oraș. Cartierul imaginat ar urma să fie format din 46 de clădiri alcătuite din parter și patru etaje. La parter ar funcționa un spațiu comercial, iar etajele ar avea trei sau patru apartamente formate din diferite combinații ale camerelor din prototip (garsonieră, două și trei camere).

Reprezentanții echipei spun că proiectul a atras interesul unui dezvoltator imobiliar din Brașov, dar că alți potențiali investitori s-au arătat sceptici că proiectul ar fi vandabil, în special din cauza costului mare al instalațiilor din interiorul casei. Totuși, potrivit calculelor studenților, investiția în cartier ar costa 28 milioane de euro, dar dezvoltatorul ar putea vinde proiectul finalizat cu 42 milioane de euro.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Radu Bostan