Concurență acerbă pe locuri la Universitatea de Agronomie

Numărul de absolvenți de bacalaureat care se înscriu la facultățile din cadrul Universității de Agronomie a crescut constant în ultimii trei ani, astfel că, în prezent, toate locurile la licență scoase la concurs de Facultatea de agricul­tură au fost ocupate încă din sesiunea din vară.

Tinerii sunt tot mai interesați de facultățile cu profil agricol în ciuda faptului că numărul absolvenților de liceu care au promovat bacalaureatul s-a înjumătățit în fiecare an din 2011 încoace. Cum se explică această situație?

„Copiii au început să conștientizeze faptul că agricultura are un aport semnificativ la creșterea economică, de ace­ea, de trei ani încoace, numărul candidaților la admitere crește. Tinerii sunt mai realiști față de oportunitățile care există pe piața muncii, a ajutat foarte mult în acest sens popularizarea informațiilor despre fondurile europene pen­tru agricultură puse la dispoziție pen­tru exercițiul financiar 2014- 2020 sau despre programul cu finanțare de până la 50.000 de euro pentru tinerii fermieri“, a explicat Sorin Cîmpeanu, rec­torul Universității de Științe Agro-nomice și Medicină Veterinară din București (USAMV). În 2013, creșterea PIB de 3,5% a venit din agricultură (1%) și din industrie (2,5%).

Anul acesta, în cadrul celor șapte facultăți din cadrul USAMV au fost scoase la concurs 2.600 de locuri pentru ciclul de licență (dintre care 1.120 sunt subvenționate de la buget), iar concurența a fost de aproape doi candidați pentru un loc la buget.

După Facultatea de agricultură (care a avut câte trei candidați pentru unul dintre cele 167 de locuri la buget), o concurență semnifi­cativă s-a înre­gistrat la facultățile de Mana­gement, ingi­ne­rie eco­no­mică în agri­cultură și dezvoltare rurală (cu 2,6 candidați pe loc), Medicină ve­terinară (1,9 candidați pe loc) și Bioteh­no­logii (cu 1,9 candidați pe loc).

„În cadrul Uni­versității de Agrono­mie, ponderea candi­daților la admitere care provin din mediul rural este de circa 50%, în timp ce în restul universităților acest procent este de 24%, deci absorbim masiv candidați din mediul rural“, a mai explicat Sorin Cîmpean, care este și președintele Consiliului Național al Rectorilor din România.

Rectorul Agronomiei a spus că unul dintre motivele pentru care tinerii se înscriu la facultățile acestei universități este reprezentat de faptul că există un deficit de candidați în domeniul agri­culturii, iar pentru accesarea unor finanțări în cadrul proiectelor europene este necesară cel puțin o calificare în domeniul agricol. În actualul exercițiu financiar, 2014-2020, România are la dispoziție subvenții europene pentru plățile directe în agricultureă de aproxi­mativ 10 miliarde de euro, dar și 8 miliarde de euro fonduri de dezvoltare rurală.

Proiectele cu finan­țare europeană nu reprezintă o atracti­vitate doar pentru proaspeții absolvenți de bacalaureat care se orientează către o facultate cu profil agricol. Florin Duțu, avocat partener și coor­donator al practicii de litigii în cadrul casei de avocatură Voicu & Filipescu, este în pre­zent student la Facul­tatea de zootehnie din cadrul Universității de Agronomie din Bucu­rești. De ce s-a înscris la cea de-a doua facultate, după 15 ani de când a terminat Dreptul?

„M-am înscris la Facultatea de zoo­tehnie pentru a avea o opțiune pentru viitor, mă gândesc la accesarea unor fonduri europene pentru activitatea de piscicultură în spații mici, în hale din apropierea Bucureștiului. De 15 ani vând servicii de avocatură, dar iau în consi­derare alternativa unor activități de pro­ducție pentru termen mediu și lung“, a explicat Florin Duțu.

Și angajatorii caută absolvenți specia­lizați în domeniul agricol deși ponderea studenților înscriși la o specializare în agricultură este de sub 2%, în 2012 fiind un „stoc“ de 11.500 de studenți la agri­cultură, conform datelor de la Institutul Național de Statistică.

Potrivit rectorului de la Agronomie, din anul 2000 și până în prezent doar o treime din absolvenții de bacalaureat se îndreaptă către facultăți din domenii precum inginerie, agricultură, mate­ma­tică-fizică sau chimie-biologie, majoritatea orientându-se către studii umaniste.

„Avem nevoie de absolvenți de facultate cu profil agricol, chiar acum avem în practică studenți. Marea pro­blemă este practica, tinerii vin cu un consistent bagaj teoretic din școli, dar nu au deloc experiență practică, iar sur­prinderea noastră vine și din faptul că universitățile nu vin către noi să facem parteneriate. Oricum, sunt copii buni, care vor să învețe, iar sfatul meu ar fi ca tinerii să se orienteze către domeniul agricol, pentru că există oportunități în viitor în România în acest domeniu“, a explicat Adina Trufaș, manager administrativ pentru fermele zootehnice din cadrul grupului olandez cu activități în agricultură DN Agrar, care are în prezent 100 de salariați.

Salariile pe care le obțin angajații din domeniul agriculturii au crescut în ultimii ani ca urmare a deficitului de candidați de pe această piață.

Astfel, un inginer agronom poate avea un salariu cuprins între 500 și 900 de euro net pe lună (față de un salariu mediu pe economie de 380 de euro), în funcție de exeperiența și zona geografică în care lucrează (Moldova fiind o regiune cu salarii mai mici decât Bărăganul sau Dobrogea), potrivit informațiilor de pe piața de recrutare.

Chiar și cei fără studii de specialitate pot avea venituri consistente din agri­cultură: o familie poate câștiga 1.200- 1.300 de euro pe lună din 50 de hectare de teren, potrivit lui Alex Iancu, președinte al RodBun, o companie care furnizează semințe, pesticide sau îngrășăminte pentru micii fermieri, prezent anul trecut la o ediție a emisiunii online de business ZF Live.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai