Publicarea înregistrării discuției dintre președintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta și ministrul de finanțe Ioana Petrescu pe marginea reducerii CAS a surprins prin lejeritatea cu care sunt tratate subiecte foarte serioase precum scăderea/creșterea taxelor. Premierul și ministrul de finanțe nu au putut demonstra că golul în buget rezultat din reducerea CAS poate fi acoperit din alte surse și iată cum o măsură lăudată și așteptată aduce cu ea întrebări neliniștitoare: dacă după reducerea CAS vor crește alte taxe pentru a acoperi golul la buget, un buget și așa la limită care va trebui să acopere cu nu mai puțin de 19 miliarde de lei anual deficitul la pensii? Ce preferă mediul de afaceri, să scadă CAS și să crească alte taxe sau păstrarea statu quo-ului?Nu sunt bani pentru acoperirea golurilor? Tăiați de la bunuri și servicii!
„Suntem de acord cu măsura reducerii CAS cu condiția ca ea să nu presupună introducerea de noi taxe“, susține Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Nu sunt bani pentru acoperirea golului rezultat din reducerea CAS? Ba sunt. Trebuie reduse cheltuielile statului, altele decât investițiile, nicidecum nu pot fi impuse taxe noi pentru că și așa ele sunt la nivelul de sus al suportabilității, arată el.
Oricât de bună ar fi reducerea CAS, decizia trebuia discutată într-un cadru larg cu mediul de afaceri, tocmai pentru a evita mai apoi impunerea de noi taxe în cazul în care măsura nu este sustenabilă, spune și Radu Merica, președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană.
„Așa, poate și mediul de afaceri ar fi știut unde se duce pentru că, deși ne este bine acum, poate peste puțin timp ne trezim cu alte taxe. Ori că plătim CAS, ori taxă pe stâlp, tot aia e, tot mari sunt taxele. Degeaba avem impozit de 16% dacă angajatorul plătește aproape două salarii pentru un singur om.“
Președintele Traian Băsescu a spus luni că se va consulta cu mediul de afaceri înainte de a decide ce face cu legea de modificare a Codului fiscal care reduce CAS cu cinci puncte procentuale – o promulgă, o retrimite Parlamentului, o atacă la Curtea Constituțională. Dar deja pesimismul în rândul mediului de afaceri prevalează.
Fiscalitatea a crescut deja substanțial, prin introducerea impozitului pe construcții speciale („taxa de stâlp“) și majorarea accizei la carburant, spune Mihai Bogza, președintele Consiliului Investitorilor Străini. Dar, subliniază el, orice inițiativă de acest fel ca reducerea CAS trebuie să fie sustenabilă, pentru a evita stiuațiile în care într-un an se reduc impozitele, iar în anul următor se majorează.
„În acest sens, mediul de afaceri a propus de mai multă vreme măsuri concrete de îmbunătățire a colectării impozitelor existente, pe care am dori să le vedem implementate cât mai curând. În caz alternativ, autoritățile ar trebui să se angajeze la o reducere pe măsura cheltuielilor bugetare, altele decât cele pentru investiții, pentru a nu pune în pericol nici deficitul bugetar viitor și nici relațiile cu instituțiile financiare internaționale.“
Ipotezele guvernului
Înregistrarea de luni-seară publicată de Administrația Prezidențială cu discuția dintre președinte, premier și ministrul de finanțe nu a adus elemente noi față de cele foarte vagi cuprinse în expunerea de motive a proiectului de modificare a Codului fiscal în privința surselor de acoperire a golului bugetar.
Acesta este de cel puțin 5 miliarde de lei anual (estimarea guvernului), ceea ce va conduce la un deficit total al bugetului de pensii de 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro adică 3% din PIB) în 2015 și de 21 de miliarde de lei în 2017, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal. Au fost enunțate de reprezentanții guvernului aceleași ipoteze că încasările bugetare (care oricum au ajuns anul trecut la un nivel foarte jos ca procente din PIB, sub 32%) vor fi mai mari, că noua lege a insolvenței va aduce mai mulți bani în buget.
Și premierul și ministrul finanțelor au susținut în dialogul cu președintele că măsura reducerii CAS este bună („o susțin din tot sufletul“ – Ioana Petrescu, ministul finanțelor). Ministrul de resort a spus că există studii care indică impactul, dar nu a putut să le prezinte și nici să povestească ce spun aceste studii.
„Vă asigur că sunt studii foarte bune…“ „Nu am niciun fel de dubiu…“ „Măsura este foarte bună, o susțin din tot sufletul“, acestea au fost argumentele forte de susținere a reducerii CAS ale ministrului. Premierul nu a fost nici el mai exact. „Domnule președinte o să ne descurcăm…“ În momentul în care vom elabora bugetul pe 2015 sursele (de acoperire a deficitului – n.red.) vor fi foarte clare.“
Ipoteza președintelui
Până atunci însă totul rămâne foarte neclar. Ipoteza majorării altor taxe ca răspuns la scăderea CAS a fost enunțată de președinte luni plecând chiar de la proiectul de săptămâna trecută de modificare a Codului fiscal prin care se majorau taxele locale (pe proprietate), proiect retras apoi intempestiv de Ministerul Finanțelor la cererea premierului. Probabil că după alegeri proiectul – prin care administrația ar putea extrage taxe suplimentare de 1,5 miliarde de lei anual – va fi readus în prim-plan, a susținut președintele. Chiar dacă va fi așa, nu este de ajuns, mai trebuie găsite alte 3,5 mld. lei (până la cinci miliarde de lei cât este golul rezultat din reducerea CAS cu cinci puncte procentuale). Alte cinci-șase miliarde de lei care vor lipsi în 2015 din buget înseamnă obligația asumată în fața UE de a reduce deficitul structural la 1% din PIB. Deci 10 - 11 miliarde de lei „lipsă“ în bugetul pe 2015. De unde vor veni acești bani dacă nu cresc taxele? Președintele a opinat, de asemenea, că dacă guvernul nu majorează taxele, va tăia din investiții. Dar investițiile au fost reduse cu 7,5% în 2013 și cu 38% în primele cinci luni ale anului. Mai pot fi ele reduse fără ca acest lucru să lovească serios în economie? Statul să reducă alte cheltuieli decât cele cu investițiile, dar taxele trebuie reduse, spun oamenii de business.
„Sigur, măsura reducerii CAS este o promisiune electorală, ceea ce nu este rău până la urmă, pentru că avem nevoie de o reducere a costurilor cu forța de muncă. Raportul dintre salariul net și cel brut plătit de angajator are o disproporționalitate prea mare“, explică Radu Merica.
El este de părere că în loc ca Victor Ponta și Ioana Petrescu să accepte o întâlnire cu președintele României, în care să fie puși la zid, ar fi fost mai bine să organizeze o masă rotundă la care să invite jurnaliști, să vină cu studii, cifre și rapoarte de cercetare de la institutele locale de cercetare macroeconomică și să găsească împreună o variantă de sprijine a mediului de business care să funcționeze.
Pe de altă parte, Sergiu Neguț, acționar în companii precum Mindit (verificarea CV-urilor) și cea care deține brandul alimentar frufru, susține că orice reducere a încărcării fiscale pe forța de muncă poate diminuae semnificativ tentația de a folosi subterfugii pentru plata angajaților. Ceea ce înseamnă că și salariații ar putea beneficia de mai mulți bani direct „în buzunar“.
„Efectul maxim al unei astfel de inițiative are loc însă în zona salariilor mici și medii și aproape deloc în zona celor mari pentru că acolo există deja diverse scheme de plată pentru a plafona taxele. De creat locuri de muncă însă, nu prea cred, poate un maxim de 3%, pentru că angajările se calculează în funcție de nevoie. Banii rămași ar putea, în schimb, să rămână în companie pentru dezvoltare sau acționarilor ca dividende“, precizează Neguț. El a mai adăugat că rata șomajului s-ar putea să nu fie influențată de scăderea CAS, întrucât în zone precum București, Timișoara, Arad sau Cluj, care contribuie cel mai mult la PIB, nu există o problemă de creare a locurilor de muncă, numărul șomerilor fiind destul de mic. Problema este însă că sunt prea multe locuri de muncă prost plătite și foarte puțini angajați care au un nivel ridicat de competențe și de plată.
„Aici ar trebui să se lucreze, să se axeze pe zonele care creează valoare maximă, astfel încât să se genereze locuri de muncă mult mai bine plătite“, explică Sergiu Neguț.
Adrian Mihai, proprietar al companiei de curierat FAN Courier afirmă: „Orice variantă de reducere a taxelor este binevenită. Majorarea celei pe combustibil a creat adevărate dificultăți atât pentru noi, cât și pentru mulți alți transportatori și nu cred că a avut impactul scontat la bugetul de stat, din contră, consumul de combustibil a scăzut. Normal că transportatorii care făceau deja drumuri în străinătate că au preferat să alimenteze din Ungaria sau Bulgaria, unde prețul combustibilului este mai mic. Deci orice măsură de reducere este bună“.
Alți antreprenori observă latura de campanie electorală a unei discuții ce trebuia să fie serioase.
„Sunt de acord că Ioana Petrescu s-a dus nepregătită la acea întâlnire, dar nepregătită să facă față unui circ în care s-a încercat executarea ei. Este clar pentru mine că oamenii aceștia nu vor să lase pe cineva competent să le ia locul și că pentru a face față situației ministrul de finanțe ar fi trebuit să se coboare la nivelul domnului Băsescu“, spune Andrei Pitiș, antreprenor al cărui nume este legat de businessuri precum Clever Taxi, TechAngels sau TechMind. El mai precizează că discuția purtată luni între Traian Băsescu, Victor Ponta și Ioana Petrescu ar fi trebuit să aibă loc într-un cadru mai pozitiv, în care președintele să nu încerce să îi pună într-o lumină proastă, ci să le spună că este deschis la această propunere și să găsească o modalitate prin care măsura să funcționeze.
Cu câteva zile în urmă, Consiliul Fiscal avertiza că, în condițiile creșterii deficitului la bugetul de pensii și deficitul bugetului consolidat s-ar putea apropia periculos de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB), în lipsa unor măsuri compensatorii de amploare precum majorări sau extinderi de bază de impozitare sau reducerea unor cheltuieli.
Deficitul bugetului consolidat ar urma să fie redus anul viitor la 1,4% din PIB (cu 1% din PIB deficit structural), de la 2,2% din PIB în acest an, potrivit Programului de convergență transmis de România la Bruxelles.
Reducerea CAS s-ar putea amâna
Contribuțiile de asigurări sociale vor fi reduse la angajator cel mai târziu la 1 ianuarie dacă președintele Traian Băsescu atacă proiectul de lege la Curtea Constituțională, estimează premierul Victor Ponta.
„Pe mine mă interesează un singur lucru, ca de la 1 octombrie sau eventual, dacă domnia sa atacă la Curtea Constituțională, de la 1 ianuarie cel mai târziu să avem reducerea fiscalității muncii“, a spus ieri Ponta.
Întrebat dacă va ataca la CC legea de reducere a CAS, președintele Băsescu a declarat luni că „rămâne de văzut“ și că vrea să aibă o discuție și cu mediul de afaceri, arătând că așteaptă de la ministrul de finanțe un document în care să precizeze sub semnătură de unde vor veni veniturile suplimentare.
Mediafax
0 comments :
Trimiteți un comentariu