Pe fondul reinflamării tensiunilor din Ucraina, cotația euro își continuă ascensiunea spre nivelul de 4,45 lei, prag pe care nu l-a mai atins de trei luni.Piețele financiare de la București au reintrat din nou sub o ușoară presiune odată cu escaladarea conflictului din Ucraina și reapariția nervozităților pe piețele financiare mondiale, cursul leu/euro apropiindu-se luni de pragul de 4,45 lei/euro, un nivel care nu mai fusese testat din aprilie. În ultimele zece zile cursul a crescut cu 1,4%, o variație destul de importantă.
Bursa de la București, măsurată prin indicele BET al principalelor zece acțiuni, a pierdut 1% săptămâna trecută, iar ieri a mai marcat un ușor declin de 0,1%. Singurul lucru pozitiv în acest context este faptul că BNR ține dobânzile la lei jos.
Reinflamarea tensiunilor din Ucraina, dar mai ales a celor dintre Rusia și Occident după de separatiștii proruși din estul țării care au doborât joi cu o rachetă un avion al Malaysia Airlines, vine în contextul în care piețele din regiune începuseră să resimtă încă de la începutul săptămânii trecute o reducere a apetitului pentru risc al investitorilor străini. Investitorii văd din nou în aur un refugiu, cotația acestuia câștigând 1% în doar trei zile.
Analiștii spun că în contextul ultimelor evoluții este inevitabil ca pragul de 4,45 lei/euro să nu fie atins, dar se așteaptă la stabilizarea situației după depășirea acestui nivel. Euro nu mai trecuse peste 4,45 lei din 30 aprilie. BNR a publicat ieri un curs de 4,4488 lei/euro, cu aproape un ban peste nivelul de vineri, dar la finalul ședinței cotațiile pe piața interbancară erau sub acest nivel. „Cele mai recente mișcări ale cursului sunt în zona 4,45 lei/euro, ceea ce infirmă ideea noastră anterioară conform căreia leul va atinge pragul de 4,35 unități/euro înaintea celui de 4,45 unități/euro. Totuși, pe termen scurt observăm că leul nu a depășit în mod semnificativ pragul respectiv odată ce acesta a fost spart și ne așteptăm la o oarecare stabilitate în următoarele sesiuni“, comentează Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank.
Leul coborâse până la un minim de 4,38 unități/euro la începutul lunii iunie, dar a înregistrat o depreciere neașteptată săptămâna trecută pe fondul unor tensiuni regionale generate de o criză bancară în Bulgaria, unde a patra mare bancă a dat faliment, tensiuni care s-au reflectat inclusiv în slăbirea celorlalte monede din regiune, precum zlotul sau forintul.
Chiar dacă bursa a pierdut aproape un procent în ultimele două ședințe, analiștii pun scăderea rulajelor cu acțiuni pe seama faptului că majoritatea investitorilor sunt în concediu în iulie și mai puțin pe seama conflictului din Ucraina. Bursa de la București a înregistrat o scădere 0,7% vineri, 18 iulie, când investitorii au putut reacționa la vestea prăbușirii avionului Malaysian Airlines. Ședința de ieri s-a închis indecis, cu un minus de aproape 0,1%.
Lichiditatea a avut însă cel mai mult de suferit, tranzacțiile cu acțiuni atingând un minim de 11,5 milioane de lei vineri, de patru ori mai puțin decât în ședința precedentă.
România este legată direct din punct de vedere economic cu Ucraina, unde tirurile de artilerie s-au întețit luni, dar și de Rusia, care sprijină separatiții din estul Ucrainei și care riscă să intre într-un nou „război rece“ cu SUA și Europa de Vest.
Rusia domină de departe în relațiile comerciale cu România, vânzând pe piața locală de două ori mai mult decât importă. În aceste relații, o componentă majoră este energia, fie în formă brută, cum ar fi gazele naturale, fie rafinată, sub forma benzinei și motorinei. Totuși, rolul gazelor naturale își reduce treptat din importanță. Dacă în 2012 ponderea gazelor naturale rusești în consumul României era de aproximativ un sfert, acum cota s-a redus la 10%. Rușii insistă însă pe partea carburanților.
Lukoil, al doilea mare producător de petrol al Rusiei, este prezent în România cu o rafinărie la Ploiești și o rețea de peste 300 de benzinării. Gazprom, cel mai mare producător de gaze naturale din Rusia și din întreaga lume, are, prin grupul sârbesc NIS, 15 benzinării în România.
În schimb, România este puterea dominantă în relațiile comerciale cu Ucraina, deși aceastea sunt reduse ca valoare. Exporturile României către Ucraina erau în 2012 de zece ori mai mici decât cele cu Germania, cea mai mare piață de desfacere pentru produsele românești. Ucrainenii concentrează pe piața locală mai ales produse metalurgice, cu o cotă de 21% din totalul exporturilor anul trecut.
Dacă dintre investitorii ucrineni se remarcă vreun nume, acela este Rinat Ahmetov, a cărei companie, Metinvest, una dintre cele mai mari din industria metalurgică din Europa, a decis să-și deschidă o reprezentanță de vânzări în România. Acesta se așteaptă aici la afaceri de 200 mil. de dolari pe an, cu zero investiții și doar șapte angajați.
Dacă piața de capital și cea valutară au reacționat mai rapid la criza din regiune, nu același lucru este valabil în cazul dobânzilor și al randamentelor titlurilor de stat. Dobânzile interbancare relevante pentru costul creditelor în lei au rămas constante la circa 2% pe an în ultimele zile, în timp ce Ministerul Finanțelor a continuat să se împrumute mai ieftin prin emisiuni de titluri de stat.
Analiștii cred că în ciuda problemelor geopolitice reacția piețelor ar putea fi limitată, în condițiile în care investitorii au așteptări pozitive legate de evoluția economică. Economia românească a crescut cu 3,8% în primul trimestru și și-ar putea menține evoluția până la finalul anului, inclusiv pe fondul unui an agricol foarte bun.
Există totuși așteptări ca randamentele titlurilor de stat să crească spre finalul anului, dar nu neapărat din cauza conflictului din regiune. “Randamentele titlurilor de stat vor fi influențate în principal de riscurile politice internet și cele fiscale. Vedem randamente mai mari la finalul anului având în vedere apropiatele alegeri prezidențiale și noua retorică a guvernului vizavi de relația cu FMI”, comentează analiștii BCR. Aceștia văd și cursul de schimb la 4,45 lei/euro la sfârșitul lunii decembrie.
0 comments :
Trimiteți un comentariu