România este singura țară din regiune care are o producție proprie de gaze naturale suficient de mare pentru a rezista unei crize a gazelor în contextul conflictului geopolitic dintre Rusia și Occident, iar Bulgaria ar încasa cele mai dure lovituri, în timp ce țările vestice care cumpără gaze din Rusia ar fi mai puțin expuse.„În Europa de Est, doar România are producție proprie suficientă pentru a face față întreruperilor“, apreciază economistul ceh Tomas Holinka într-o analiză pentru Moody’s, referindu-se la perspectiva prezentată chiar de Moscova a întreruperilor livrărilor de gaze rusești către Europa.
În schimb, Bulgaria ar fi statul din Uniunea Europeană cel mai grav afectat deoarece își acoperă tot consumul de gaze cu importuri rusești, scrie CNBC.
Vulnerabile sunt și Slovacia, de asemenea dependentă aproape în totalitate de gaze importate, din care 83,5% vin din Rusia, și Ungaria, care-și acoperă trei sferturi din consum cu gaze rusești. În schimb, Germania și Italia sunt mai puțin vulnerabile deoarece ambele state și-au diversificat sursele de aprovizionare.
Analiza vine după ce Alexei Miller, șeful monopolului rus al exporturilor de gaze, a avertizat luna trecută că statele europene ar putea începe să simtă „în câteva luni“ impactul războiului gazelor dintre Rusia și Ucraina. „Deși europenii nu simt nimic acum, Ucraina nu pompează suficiente gaze în depozitele sale subterane, iar problema ar putea deveni acută în următoarele luni“, a spus Miller. Gazprom a întrerupt pe 16 iunie livrările de gaze către Ucraina deoarece Kievul și Moscova nu au ajuns la un compromis privind prețul. Gazprom a anunțat luni că fluxurile de gaze rusești către Europa prin Ucraina sunt stabile, potrivit agenției Thomson Reuters.
Atuul producției interne mari pe care România îl are în fața multora dintre celelalte state europene este cu atât mai important cu cât Agenția Internațională pentru energie estimează că Europa va fi până în 2019 singura regiune în care producția de gaze va scădea. Acest lucru înseamnă că Europa va deveni și mai dependentă de importuri, potrivit AP. În prezent, aproximativ 40% din gazele importate de statele europene vin din Rusia.
Un plan bine executat
Dependența Europei de energia rusească nu a apărut peste noapte, ci este rezultatul unui plan executat meticulos de-a lungul deceniilor, scrie The Washington Post. Pentru a ajunge furnizorul de gaze dominant al Europei, Rusia nu a scutit niciun efort, iar cei care i-au stat în cale au plătit.
Spre exemplu, în 2009, când Turkmenistanul a intrat în discuții cu UE despre construirea unei conducte pe sub Marea Caspică pentru a livra gaze statelor europene, o valvă a fost închisă pe partea rusească a unei conducte comune. Rezultatul a fost o explozie care a paralizat infrastructura de export de gaze a Turkmenistanului. Această țară deține 12% din rezervele mondiale de gaze naturale și ocupă locul patru în topul producătorilor de gaze.
Turkmenistan este hotărât acum să-și vândă Europei gazele naturale prin Turcia. Această strategie va reduce și dependența statului turc de energia rusească. Turcia își acoperă 60% din consumul de gaze cu importuri din Rusia.
De asemenea, Moscova a luat măsuri pentru a bloca intrarea Iranului pe piața europeană. În 2006 Gazprom a cumpărat un gazoduct care făcea legătura între Iran și Armenia și i-a redus mărimea pentru a se asigura că nu va putea transporta gaze iraniene către Europa.
Unde nu a reușit să blocheze furnizorii noi, Moscova a găsit modalități pentru a submina proiectele. Moscova este, clar, neliniștită de perspectiva construirii Coridorului Sudic de Gaze care ar transporta combustibil din Azerbaidjan către sudul Europei. Această conductă ar putea fi ușor adaptată pentru a prelua gaze din țări potențial furnizoare precum Irak și Israel.
În aceste condiții, Moscova a sponsorizat campanii de protecție a mediului contra gazoductului în Bulgaria (țara pe unde ar trebui în schimb să iasă din Marea Neagră gazoductul South Stream al Gazprom) și în altă parte. Totodată, companiile rusești încearcă să cumpere părți din sistemele de transport de-a lungul rutei. Iar Moscova s-a implicat în proiectele rivale direct, prin companii rusești, sau indirect, prin companii aliate europene, pentru a putea influența furnizarea de gaze.
Iar când statele importatoare nu și-au mai putut plăti datoriile, Gazprom le-a preluat sistemele de transport și alte infrastructuri energetice ca recompensă. În ianuarie Armenia și-a pierdut în acest fel participația la compania locală de gaze naturale.
În contextul conflictului geopolitic dintre Rusia și Occident Comisia Europeană a forțat Bulgaria să înghețe construirea gazoductului South Stream, care i-ar asigura celui mai sărac stat membru al UE gaze mai ieftine din Rusia
0 comments :
Trimiteți un comentariu