Economia locală a înregistrat în primele șapte luni din acest an cel mai scăzut nivel al înmatriculărilor de companii noi din perioada 2009-2014, respectiv 63.331 de persoane fizice și juridice, în scădere cu 24% față de același interval din 2013.Pentru analiști însă, semnalul nu pare a fi unul de neîncredere în economie, ci mai degrabă de însănătoșire a mediului de business, în sensul că varianta unei afaceri este luată în calcul din ce în ce mai des de către cei care au un plan de business și nu reprezintă doar un colac de salvare pentru cei rămași fără un loc de muncă.
„Scăderea numărului de înmatriculări de firme noi ar putea avea legătură cu îmbunătățirea perspectivelor economice, ceea ce a dus la crearea de noi locuri de muncă. Potrivit datelor Ministerului Muncii, economia a adăugat 300.000 de noi locuri de muncă în perioada 2011-2014 (de la un efectiv salarial de 4,1 milioane de angajați în ianuarie 2001 la 4,42 milioane în mai 2014)“, a spus pentru ZF Mihaela Mitroi, liderul departamentului de consultanță fiscală și juridică al PwC România.
În opinia ei, restructurările din perioada crizei - când - 2008-2011 s-au pierdut 700.000 de locuri de muncă - i-au determinat pe cei disponibilizați să aleagă între două supape de adaptare - migrația către alte state membre ale UE sau înființarea de firme pe cont propriu, ori înregistrarea ca persoană fizică autorizată.
„Pe măsură ce piața muncii a dat semne de revenire, o parte din cei care se orientaseră către antreprenoriat au revenit la postura de angajați, iar nevoia de înființare de firme noi a scăzut“, explică Mihaela Mitroi.
Datele statistice arată într-adevăr că vârful înmatriculărilor a fost atins în 2011 (peste 88.000 de companii), după care, un an mai târziu, explozia de firme noi s-a văzut și într-o dublare a numărului de firme dizolvate (de la o medie de 6.000-7.000 de companii în perioada ianuarie-iulie 2010-2011 la peste 13.000 de companii dizolvate între 2012 și 2013). Altfel spus, de la o medie de 10% dizolvări din totalul de companii înființate cu un an în urmă s-a ajuns la o medie de 15% în perioada 2012-2013 și la un nivel record al insolvențelor în economia locală. În acest an însă și numărul de firme dizolvate a scăzut cu 23% în perioada ianuarie-iulie, la 10.600 de afaceri, alți indicatori care le-ar putea da încredere investitorilor fiind scăderea numărului de insolvențe (minus 13% până la 15.000 de firme) și scăderea numărului de companii radiate (-2% la 48.000 de companii).
Economia românească are 450.000 de companii (firme cu afaceri mai mari ca zero) cu un rulaj cumulat anul trecut de 250 mld. euro, dar are și în jur de 180.000 de firme active cu afaceri zero.
Chiar dacă scăderea numărului de companii noi ar putea fi un semnal că s-a terminat perioada afacerilor începute doar ca o alternativă la lipsa unui loc de muncă, „este vital ca România să încurajeze spiritul antreprenorial, mai ales în rândul tinerilor“, spune Mitroi.
România este pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de IMM-uri raportat la mia de locuitori (25 de companii la 1.000 de locuitori). Slaba dezvoltare a culturii antreprenoriale în România are mai multe cauze printre care apetitul scăzut pentru risc al românilor, birocrația excesivă legată de înființarea și derularea afacerilor, lipsa capitalului și a mecanismelor de finanțare pentru start-up-uri, inadecvarea programei academice, din care lipsește de cele mai multe ori educația antreprenorială, după cum precizează reprezentanta Pwc.
„Facilitățile pentru înființarea de SRL-D, cele de finanțare pentru IMM-uri oferite de stat precum schema de minimis, programul START. sunt inițiative lăudabile, însă acestea trebuie derulate pe parcursul mai multor ani, iar finanțările pentru acestea trebuie suplimentate, corelat cu o monitorizare atentă a rezultatelor acestor programe“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu