Miro Cerar, un profesor de drept în vârstă de 50 de ani și fără experiență în politică, a pornit în cursa electorală cu un partid înființat în urmă cu doar șase săptămâni și a devenit noua speranță a Sloveniei câștigând alegerile generale și publicul cu o imagine imaculată, de intelectual rupt de clasa politică infestată de corupție și cu mesaje contra birocrației și privatizăriilor companiilor de importanță strategică cerute de UE.SMC (Partidul lui Miro Cerar) a fost creat de câțiva profesori universitari și oameni de afaceri și a câștigat 35% din voturi în alegerile de săptămâna trecută, în timp ce partidul conservator al lui Janez Jansa – premier până în martie 2013 și aflat acum în închisoare pentru corupție, a obținut 20% din voturi, scrie Bloomberg. În aceste condiții Cerar are postul de premier asigurat. Novicele într-ale politicii susține liberalizarea economiei, privatizarea companiilor mici și flexibilizarea pieței forței de muncă.
Cerar este un personaj popular pentru că este asociat de alegători cu tatăl său, un sportiv iubit devenit erou național în Slovenia comunistă. De asemenea, mama sa, Zdenka, a fost procuror, ministru al justiției și vicepreședinte al liberalilor-democrați care au guvernat timp de mai mult de un deceniu până în 2004, când țara a devenit prima republică ex-iugoslavă care a aderat la Uniunea Europeană. Sondajele realizate înainte de alegeri indicau recunoașterea numelui de familie al profesorului de către alegători datorită reputației familiei.
Rezultatul alegerilor va testa nervii investitorilor întrucât politicile lui Cerar, care va forma a patra coaliție guvernamentală slovenă din ultimii șase ani, sunt ostile față de privatizarea unora din companiile emblematice pentru Slovenia, pe care UE o consideră ca fiind esențială pentru stabilizarea economiei pe termen lung.
Cerar se opune privatizării furnizorului de telecomunicații Telekom Slovenia și a aeroportului internațional din Ljubljana, iar prin aceste măsuri alimentează temerile investitorilor că Slovenia regresează.
„Partidul nostru va avea ca scop îndeplinirea de către Slovenia a obligațiilor față de UE, dar prin propriile noastre modalități, într-un mod benefic pentru Slovenia“, a spus proaspătul premier, citat de agenția Thomson Reuters.
El a sugerat că intenționează să revizuiască programul de criză convenit sub conducerea guvernului precedent și a adăugăt că noul său partid va stabili rapid care companii vor rămâne sub controlul statului și care vor fi privatizate.
„Voi face tot ce îmi stă în putință pentru a avea finalizat programul de privatizare până la sfâșitul acestui an. Aceasta va fi una din prioritățile guvernului“, a adăugat Cerar.
Alegerile legislative vin după demisia din luna mai a fostului premier Alenka Bratusek. Propunerile acesteia de privatizare au iscat certuri în propriul partid, iar ea a suspendat planurile de privatizare susținând că este de datoria viitorului guvern să decidă în privința privatizărilor.
Anul trecut Bratusek, prima femeie premier a Sloveniei, s-a angajat să vândă 15 companii controlate de stat, printre care și Telekom Slovenia și banca Nova Kreditna Banka Maribor. Cu banii din privatizări guvernul ar trebui să reducă deficitul bugetar umflat de recapitalizarea băncilor și să micșoreze datoria de 80% din PIB, iar dacă indicatorul nu este adus sub pragul de 3% din PIB prevăzut în tratatele europene, Slovenia riscă să piardă accesul la fondurile europene.
Succesul lui Cerar este o pedepsă aplicată de cei aproape 1,7 milioane de alegători partidelor tradiționale slovene pătate de scandaluri de corupție care au dus la ani de turbulențe economice în republica ex-iugoslavă.
Proaspătul guvern a lui Cerar va supraveghea implementarea unor măsuri anti-criză convenite cu UE pentru a reduce deficitul bugetar al Sloveniei de la 4,2% estimat pentru acest an și pentru a reface o economie care s-a contractat puternic în timpul crizei.
Slovenia: „Elveția Balcanilor“ în timpul comunismului, în pragul falimentului în era capitalismului
În vremurile comuniste, Slovenia era cunoscută ca „Elveția Balcanilor“, o țară cu doar două milioane de locuitori, dar cea mai bogată dintre cele șase republici iugoslave. Slovenia era poarta liberal-comunistei Iugoslavii către Vest, care-i prețuia peisajele montane fantastice, electrocasnicele Gorenje și schiurile Elan. Când Iugoslavia a început să se dezintegreze într-un război civil sângeros la începutul anilor ‘90, Slovenia a fost prima care s-a dezlipit de federație. În timp ce croații, bosniacii și sârbii se luptau între ei, slovenii implementau reforme economice și sociale. Economia orientată către exporturi a trecut prim boom-uri de amploare la sfârșitul anilor ’90 și în anii 2000, iar modelul economic era dat drept exemplu pentru o tranziție de succes. Slovenia a aderat la UE în 2004 fără complicații, s-a modernizat, și-a construit infrastructura și a devenit în 2007 (când România abia adera la UE) primul fost stat comunist din UE care intra în zona euro. Avea atunci cele mai mari salarii și cele mai ridicate standarde de viață din Est. Când Slovenia a adoptat euro, era economia cu cea mai rapidă creștere din uniunea monetară, de 7%. Un element-cheie al modelului economic: fosta republică comunistă a fost cea mai lentă în a reduce influența guvernului în economie prin vânzarea băncilor și companiilor energetice și de utilități. O bună parte din economie era și mai este deținută de stat sau de comunități prin diferite fonduri. Mulțumită acestei structuri economice, companiile slovene s-au protejat de lanțurile de producție globale ale multinaționalelor.
„Petrecerea“ s-a spart însă odată cu venirea crizei economice mondiale și spargerea bulei imobiliare și din construcții. Creșterea a dispărut odată cu explozia datoriilor cu care s-a hrănit. După două decenii în care guvernele au folosit băncile de stat pentru a finanța proiectele publice și companiile, valoarea creditelor toxice a sărit la o cincime din PIB aducând sistemul bancar în pragul colapsului și Slovenia în pragul bailoutului internațional. La cea mai mare bancă, NBL, controlată de stat, patru din zece euro împrumutați companiilor nu mai puteau fi recuperați. Statul a salvat băncile anul trecut cu injecții de capital de 3,3 mld. euro (aproape 10% din PIB). Prăbușirea a scos la lumină o rețea de grupuri cu conexiuni politice care au beneficiat de garanții dubioase de la stat și de credite suspect de generoase de la băncile de stat.
Cu toate acestea, în prezent, după mai multe încercări de privatizare făcute la presiunile UE și evaporarea a 10% din economie în urma crizei, guvernul sloven încă mai controlează două treimi din economie. Iar cu un PIB per capita la 88% din media UE, Slovenia este cel mai bogat dintre fostele state comuniste din Europa de Est.
Bogdan Cojocaru
0 comments :
Trimiteți un comentariu