Facultatea de geografie și cea de limbi și literaturi străine sunt „vedetele“ primei sesiuni de admitere la universitate de anul acesta, peste 3.000 de candidați aplicând pentru câte un loc la o specializare a fiecărei instituții, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza informațiilor publicate de cele mai mari universități din Capitală.Astfel, cele două facultăți au reușit să atragă în această vară în jur de 35% din numărul total de peste 19.000 de tineri care
s-au înscris la examenele de admitere organizate de toate instituțiile de învățământ din cadrul Univer-sității din București. Prin urmare, mai mult de 3.300 de candidați au vrut să dea examen la Facultatea de geografie, iar peste 3.100 la cea de limbi și literaturi străine.
„Este oarecum normal ca la limbi străine să se înscrie foarte mulți candidați pentru că, în prezent, cunoașterea unei limbi străine aproape că îți asigură un job chiar din timpul facultății. Iar în cazul în care cunoști o limbă străină mai rară siguranța unui loc de muncă este și mai mare și salariul este pe măsură. Dacă știi, spre exemplu, germană primești în mod cert 100 de euro în plus la salariu. Mai mult, ai o deschidere către străinătate fie că vrei să te duci să faci un master sau să îți găsești relativ ușor un job“, spune Sorina Donisa, country manager al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă temporară APT.
Adesea, absolvenții de limbi străine aleg să lucreze la început de carieră în domeniul outsourcingului, industrie care s-a dezvoltat masiv în ultimii ani pe plan local și care a ajuns să angajeze aproximativ 30.000 de oameni numai în perioada de criză, pe o piață estimată la circa jumătate de miliard de euro. Expansiunea acestui sector a adus de la sine și pachete salariale pe măsură. Spre exemplu, un tânăr fără experiență pe piața muncii poate câștiga de la minimum 400 de euro net pe lună într-o firmă de externalizare (dacă oferă suport pentru clienți în limba engleză sau franceză) și poate ajunge chiar și la 800 de euro pe lună dacă știe olandeza sau norvegiana, potrivit informațiilor din piață.
Iar în condițiile în care la aproape jumătate din cele 17 limbi străine la care absolvenții de bacalaureat au putut să se înscrie pentru a le studia în următorii trei ani admiterea a constat doar într-o scrisoare de intenție și media de la bacalaureat, alegerea Facultății de limbi și literaturi străine ar fi putut părea o oportunitate prea bună pentru a fi ratată.
Dacă valul de tineri care au preferat să studieze limbi străine este ancorat, în mare parte, în realitatea pieței muncii, în ceea ce privește numărul mare de candidați care s-au îndreptat spre o specializare ca geografia nu există o logică, în opinia Sorinei Donisa.
Pe de altă parte, Florin Godean, country manager al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă temporară Adecco România, este de părere că alegerea pe care cei mai mulți tineri au făcut-o în prima sesiune de admitere la facultate îi face victime aproape sigure ale unui lung șir de încercări de a-și găsi un job în domeniul pe care l-au studiat, ceea ce îi va face să accepte orice loc de muncă odată ieșiți de pe băncile școlii.
„Eu cred că pentru foarte mulți a fost o alegere de moment, pentru că este posibil să se intre mai ușor, facultatea are doar trei ani, spre deosebire de specializările tehnice care durează mai mult. Cu alte cuvinte, este un mod mai ușor de a obține o diplomă și de a găsi un prim loc de muncă încadrat în eșalonul superior din punct de vedere salarial. Dar le va fi greu să găsească un loc de muncă“, explică el.
În același timp, și sociologul Bogdan Lucaciu susține că tinerii au ales o facultate în primul rând în funcție de nivelul de dificultate al admiterii și mai puțin pentru că știu exact ce vor să facă după ce absolvă.
„Ei încă nu știu ce fac la vârsta asta. Aleg discipline unde nu ajung să se specializeze, ceea ce le permite ulterior să sară de la un domeniu profesional la altul, tocmai pentru că nu sunt hotărâți în legătură cu ce carieră vor să aibă mai târziu“, spune Lucaciu.
Confuzia este creată și de sistem, care le permite tinerilor ca în perioada admiterii la o facultate să aplice pentru oricâte instituții de învățământ vor. Prin urmare, mulți nu se pregătesc pentru un job anume, pentru care au învățat în timpul liceului, și puține mai sunt situațiile în care ei încearcă ani la rând să intre doar la o singură facultate pentru că își doresc să urmeze doar o meserie.
Ceea ce nu se poate spune și despre facultatea de Medicină Generală din cadrul UMF Carol Davila, spre exemplu, pentru care au aplicat mai mult de 2.200 de tineri în prima sesiune de admitere de anul acesta. Pe lângă tradiția din familie sau „chemarea“ pentru meseria de medic, specialiștii în resurse umane spun că și ideea de a lucra în afara țării, pe salarii mai mari ca în România, îi îndreaptă pe tineri către facultatea de medicină.
„Medicina a fost foarte căutată și în anii trecuți. Aici vorbim despre oameni care au o chemare pentru meseria de medic, care știu exact ce vor să facă în carieră și care știu că au locul de muncă asigurat fie în țară, unde rețelele private de sănătate s-au dezvoltat și oferă salarii bune, dar și în străinătate. Practic, o facultate de medicină este una care nu scoate șomeri. În plus, dacă ne referim și la domeniul medicinii dentare, cu puțin ajutor din partea părinților, tinerii pot să devină și antreprenori, să își facă un cabinet“, explică Sorina Donisa. De altfel, chiar și informațiile de pe site-ul UMF Carol Davila arată că, după specializarea de medicină generală, medicina dentară a fost cea mai populară în rândulor candidaților (fiind înscriși la admitere puțin peste 500 de tineri). În același timp, la facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica din București, s-au înscris doar puțin peste 1.000 de tineri, la fel ca la Electronică și Telecomunicații (tot din cadrul UPB) sau ca la facultatea de Matematică și Informatică de la Universitatea din București.
Printre cele mai căutate facultăți din Capitală se numără și cea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din București și cele de Litere, Drept, Jurnalism și Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București. Fiecare dintre acestea au avut peste 1.000 de candidați înscriși pe un număr de locuri cuprins între 135 și aproape 500 de locuri.
Anul acesta, facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică a strâns aproape 1.900 de dosare de la candidați și, spre deosebire de anul trecut, când și în sesiunea din toamnă ASE a rămas fără candidați chiar și pe locurile de la buget, în prima sesiune de admitere din acest an a avut circa 8.500 de candidați pe mai mult de 5.000 de locuri. Motivul principal pentru acest flux de înscrieri este eliminarea examenului scris și înlocuirea acestuia cu un eseu motivațional și media obținută la bacalaureat.
În clasamentul celor mai căutate facultăți din București s-ar putea regăsi și una dintre instituțiile de învățământ superior din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, care a avut, per total, aproape 3.000 de candidați. Însă, pe site-ul instituției nu există date care să indice numărul de aplicanți pentru fiecare dintre facultățile acesteia.
La nivel de țară, anul acesta au luat examenul de bacalaureat mai puțin de 100.000 de tineri, iar universitățile de stat au scos la concurs pentru ei mai mult de 60.000 de locuri la buget, potrivit estimărilor ZF.
0 comments :
Trimiteți un comentariu