România a înregistrat în primul semestru o creștere economică cuprinsă între 3,5% și 4,2% an la an, după cum anticipează unii analiști. În primele trei luni ale anului ritmul anual de creștere a PIB a fost de 3,9%.Institutul de Statistică anunță joi primele estimări privind creșterea economică din al doilea trimestru și pe ansamblul primelor șase luni ale anului. Ritmul de creștere al principalilor indicatori macro a încetinit vizibil în aprilie, dar lunile mai și iunie au adus un ușor reviriment.
România a fost în primul trimestru liderul Europei cu creșterea economică de 3,9%. Industria, IT-ul și comerțul au fost principalele motoare ale economiei în T1 2014, în timp ce construcțiile și serviciile financiare au fost pe minus. Față de ultimul trimestru de anul trecut, creșterea PIB a fost de 0,2% pe serie ajustată sezonier.
Industria a rămas principalul pilon al economiei și în trimestrul al doilea. Pe ansamblul primului semestru producția industrială a făcut un salt de peste 9% comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut pe serie brută. „Considerăm că economia a menținut o inerție pozitivă în prima jumătate a anului și anticipăm o creștere de 3,5% an la an în această perioadă. Implicit, anticipăm o creștere de 3,4% an la an în al doilea trimestru al anului. Sectorul industrial a rămas principala sursă de creștere pentru economie, dar există semne de revenire a consumului populației, în special în cadrul evoluției comerțului cu amănuntul“, a declarat Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Țiriac Bank.
Mai optimist, Vlad Muscalu, economist-șef la ING Bank, anticipează pentru trimestrul al doilea un avans trimestrial de 0,5% și unul anual de 3,7%, ceea ce ar însemna un avans anual pentru primul semestru de aproximativ 3,8%. „La nivelul datelor lunare disponibile în prezent impresionează producția industrială și, într-o măsură mai redusă, vânzările cu amănuntul și construcțiile, sector unde contracția s-a temperat vizibil“, susține Muscalu.
Radu Crăciun, economistul-șef al BCR, anticipa în luna iulie o creștere economică apropiată de 3,5-4,2% an la an pentru primele două trimestre.
Evoluția producției industriale este corelată cu trendul exporturilor. Exporturile au ajuns în primul semestru la 25,5 mld. euro, cu 7,6% peste nivelul din aceeași perioadă de anul trecut.
În timp ce industria, exporturile și serviciile au rămas pe un trend ascendent, construcțiile nu au susținut în primul semestru creșterea economică, înregistrând o performanță slabă. Contracția acestui sector s-a mai temperat, după cum spun unii analiști. În timp ce construcțiile rezidențiale și nerezidențiale au cea mai bună performanță de la începutul crizei, construcțiile inginerești sunt în declin. Lucrările de construcții inginerești, adică de infrastructură, au scăzut în primul semestru cu 26,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în absența unor investiții consistente din partea statului, conform statisticilor INS. Și cheltuielile publice cu investițiile s-au ridicat în primele șase luni la 9,6 mld. lei (2,2 mld. euro), în scădere cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.
România este dependentă de capitalurile străine pentru finanțarea deficitului de cont curent și a deficitului bugetar, dar și pentru rostogolirea datoriei externe. Investițiile străine directe în România au depășit în primele cinci luni ale anului 1 mld. euro, pentru prima dată din 2010 încoace într-o astfel de perioadă, dar sunt foarte departe de anii de vârf. Deficitul bugetar a continuat să se ajusteze și a ajuns la sfârșitul primului semestru la 3,5 mld. lei, respectiv 0,5% din PIB, cel mai mic deficit bugetar înregistrat la sfârșitul primului semestru de la integrarea României în Uniunea Europeană.
Anul trecut creșterea economică de 3,5% a fost susținută de exporturi și agricultură, în timp ce construcțiile nu au avut niciun aport la acest avans al PIB.
Ce indicii transmit principalii indicatori macro despre creșterea economică din primul semestru
* Comerțul, în ascensiune
Comerțul cu amănuntul - cel mai important indicator al consumului populației - a adus semnale încurajatoare în primul semestru, creșterea la sfârșitul lunii iunie ajungând la 8,6% comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, pe serie brută. În iunie comerțul cu amănuntul a înregistrat o creștere de peste 10% față de iunie 2013 atât pe serie brută, cât și pe serie ajustată sezonier. Cu toate că cifrele arată un galop al vânzărilor și al consumului de bunuri, consumatorii nu au văzut în frigidere și pe masă această evoluție și nici producătorii în conturi. Primul semestru din acest an este conform cifrelor pentru consum cea mai bună din perioada de criză, singurul an pe plus în afară de 2014 fiind 2012. În primul semestru din 2012 creșterea comerțului cu amănuntul a fost la jumătate, de 4,1%. Prin tradiție, a doua parte din an este mai bună pentru comerț datorită sărbătorilor de iarnă.
* Inflația a rămas sub 1% în S1
Prețurile de consum au crescut în iulie cu 0,95% față de aceeași lună din 2013, inflația revenind pe creștere după ce în luna iunie rata anuală coborâse la un minim de 0,66%. Față de iulie 2013, prețurile la produsele nealimentare au crescut cu 2,5%, în timp ce tarifele la servicii au crescut cu 2,84%. Notă discordantă au făcut alimentele, la care prețurile au scăzut cu 1,88% față de anul trecut, conform datelor publicate de INS. Față de luna iunie prețurile au scăzut cu 0,05%, în special datorită ajustării prețurilor mărfurilor alimentare. Banca centrală a redus săptămâna trecută din nou prognoza de inflație pentru acest an, de la 3,3% la 2,2%, și de la 3,3% la 3% pentru 2015.
* Producția industrială turează
Producția industrială, unul dintre cei mai importanți indicatori din economie, a făcut în primul semestru un salt de peste 9% față de aceeași perioadă de anul trecut, evoluția fiind susținută în principal de cererea externă. Pe serie ajustată creșterea a fost de 10,4% comparativ cu primele șase luni de anul trecut. În luna iunie, producția industrială a făcut un salt de 11,5%, pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, comparativ cu aceeași lună din 2013. Ascensiunea a fost susținută de creșterea industriei prelucrătoare, cu 14,2%. Industria extractivă și producția și furnizarea de energie electrică și termică au fost în scădere față de iunie 2013. Pe serie brută, creșterea producției industriale a fost în iunie de 10,4%.
* Exporturile, pe plus
Exporturile au ajuns în primul semestru la 25,5 mld. euro, cu 7,6% peste nivelul din aceeași perioadă de anul trecut. Ritmul anual a încetinit ușor după creșterile de două cifre din primul trimestru. În luna iunie exporturile au totalizat 4,2 mld. euro, depășind cu 5,4% valoarea din aceeași lună de anul trecut. Comparativ cu luna mai 2014, exporturile au scăzut în iunie cu 2,5% la valori exprimate în euro. Anul trecut exporturile au atins un maxim, apropiindu-se de pragul de 50 miliarde de euro.
* Deficitul bugetar, ajustat la 0,5% din PIB
Deficitul bugetar a ajuns la sfârșitul primului semestru la 3,5 mld. lei, respectiv 0,5% din PIB, cel mai mic deficit bugetar înregistrat la sfârșitul primului semestru de la integrarea României în Uniunea Europeană. Veniturile totale au fost în primul semestru inferioare sumei programate cu aproximativ 4,5 mld. lei. În condițiile ajustării investițiilor și a neefectuării cheltuielilor programate cu proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, la nivelul cheltuielilor bugetare totale s-a realizat o economie de 9,4 mld. lei față de program. Veniturile bugetului consolidat au ajuns la sfârșitul primului semestru (S1) la un maxim de 100,4 mld. lei, însă ritmul de creștere a încetinit spre 3% și nu mai ține pasul cu ascensiunea economiei. Ministerul Finanțelor a pariat în acest an pe încasări totale la buget de 216,8 mld. lei, cu 8,4% peste încasările efective de anul trecut, de aproximativ 200 mld. lei. Bugetul a fost construit pe o creștere economică de 2,2%, dar cei mai mulți analiști estimează pentru acest an un avans al PIB cuprins în intervalul 2,5-3,5%. Cea mai slabă performanță în materie de colectare s-a înregistrat la TVA și impozitul pe venit.
* Investițiile străine
cresc cu încetinitorul și sunt la un sfert față de anii de boom. Investițiile străine directe în România au depășit în primele cinci luni ale anului un miliard de euro, pentru prima dată din 2010 încoace într-o astfel de perioadă, dar sunt foarte departe de anii de vârf. Dacă în primele cinci luni ale lui 2008, anul de dinaintea marii crize, investițiile străine erau de 4 miliarde de euro, șase ani mai târziu, în 2014 ele au reușit cu greu să treacă de un miliard de euro în ciuda unui avans al PIB estimat la circa 3,5%. Potrivit datelor BNR, investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat în primele cinci luni ale anului 1,09 miliarde de euro, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane de euro, iar creditele intragrup 181 milioane de euro. În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investițiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, de peste 300 de milioane de euro.
Acum, în mijlocul verii, suportăm iar o mișcare „sezonieră“ în materie de prețuri
Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank
La nivelul datelor lunare disponibile în prezent impresionează producția industrială și, într-o măsură mai redusă, vânzările cu amănuntul și construcțiile, sector unde contracția s-a temperat vizibil. Evoluția acestui sector din urmă este deosebit de interesantă anul acesta având în vedere că segmentele determinate de sectorul privat (construcții rezidențiale și nerezidențiale) înregistrează cea mai bună performanță de la debutul crizei (avansuri anuale de trei și respectiv două cifre), putem spune opusul despre construcțiile ingineresti. O revenire a acestora ar face ca și acest sector să susțină creșterea economică.
Datele de execuție bugetară sugerează că Ministerul Finanțelor a revenit la ritmul obișnuit de cheltuieli, așa că ne așteptăm ca ritmul de creștere să-și revină după temperarea sensibilă din primul trimestru. Pentru trimestrul al doilea anticipăm un avans trimestrial de 0,5% și unul anual de 3,7% - aceasta ar însemna un avans anual pentru primul semestru de aproximativ 3,8%.
Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Țiriac Bank
Considerăm că economia a menținut o inerție pozitivă în prima jumătate a anului și anticipăm o creștere de 3,5% an la an în această perioadă. Implicit, anticipăm o creștere de 3,4% an la an în al doilea trimestru al anului. Sectorul industrial a rămas principala sursă de creștere pentru economie, dar există semne de revenire a consumului populației, în special în cadrul evoluției comerțului cu amănuntul. Ritmul de creștere ar putea să decelereze începând cu a doua jumătate a anului, în principal pe fondul unei contribuții negative a sectorului agricol. Recolta excepționala din 2013 a creat un efect de bază negativ, ce va fi accentuat de conditiile meteorologice dificile din ultima lună. De asemenea, sectorul industrial ar putea decelera datorită efectului de bază negativ din 2013, în special dezvoltarea unor noi capacități de producție.
0 comments :
Trimiteți un comentariu