Care este legătura dintre Constanța și prima autostradă din România și de ce un drum la mare în 1938 dura 12 ore

Drumul de la București la Constanța a fost dintotdeauna unul plin de aventură datorită Dunării. În 1938, cea mai comodă soluție pentru a ajunge pe litoral era trenul deoarece încă de la finalul secoului XIX era construit cel mai lung pod din Europa de la acea vreme, podul Carol I, cunoscut acum drept Anghel Saligny. Dar principala problemă în perioada anterioară celui de-al Doilea Război Mondial era tocmai că podurile construite peste brațul Borcea și Dunăre nu aveau și traseu pentru autovehicule, ci numai pentru calea ferată. Din acest motiv, drumul cu mașina de la București la Constanța era unul deosebit de complicat.

Dacă în prezent drumul se realizează exclusiv pe autostradă, de la București la Constanța și chiar aproape de Mamaia pe centura Constanței realizate în regim de autostradă, în 1938 drumul era mult mai complicat și includea trecerea Dunării cu bacul.

„Pentru a te duce cu mașina la Constanța trebuie să mergi pe un itinerar îndepărtat: București-Oltenița, de aici îmbarcarea pe un bac primitiv, apoi urmează șoseaua întortocheată și nesfârșită Turtucaia (Tutrakan) – Silistra – Bazargic (Dobrich) – Megidia – Constanța, peste Bărăganul și câmpiile Cadrilaterului”, scria într-un articol ce trata drumul de la București la Constanța în numărul din luna iunie 1938 al revistei Ford publicate în România. Un astfel de drum dura, potrivit publicației de la acea vreme nu mai puțin de 12 ore, având în vedere și faptul că nu toate porțiunile de drum erau asfaltate, ci cel mult pietruite. La acea vreme România includea și Cadrilaterul, cele două județe din sudul Dobrogei, Caliacra și Durostor, până la semnarea Tratatului de la Craiova în septembrie 1940, când la presiunile Germaniei naziste au fost predate Bulgariei.

Tocmai pentru a susține turismul la Marea Neagră, autoritățile române de atunci aveau în plan construcția unei autostrăzi de la Constanța la Ecrene (astăzi Kranevo). „Importanța acestei autostrade are o dublă semnificație: una primordială, strategică și o a doua practică, ce va pune în totala lor valoare stațiunile balneare și maritime românești”, scria în revista Ford. Din cauza celul de-al Doilea Război Mondial planurile autostrăzii de-a lungul litoralului au fost anulate.

Odată cu pierderea Cadrilaterului, drumul spre Constanța s-a realizat pe o altă rută. Abia în 1970 se deschidea un nou pod peste Dunăre pe teritoriul României, la Giurgeni – Vadu Oii, cu o lungime de aproape 1,5 kilometri. Din păcate pentru a ajunge la acest pod șoferii erau obligați să ocolească, traseul pe drumul vechi – DN3 plus ocol pe la Giurgeni totaliza 276 km, în timp ce pe podul de la Cernavodă, chiar și pe același drum vechi DN3 pe care se circula din 1987, respectiv pe autostrada A2 între Fetești și Cernavodă, traseul este de 229 km, adică 47 km mai puțin.

Din vara anului 2012 spre Constanța se circulă exclusiv pe autostradă, atât spre nordul litoralului, către Mamaia, cât și spre sud, către Agigea. O autostradă spre sudul litoralului, către Mangalia și Vama Veche este în plan, dar nu există momentan informații concrete despre aceasta.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Alecu