Cum arată economia județului Dolj, principalul furnizor de locomotive al României, care a tras lozul câștigător prin investiția celor de la Ford

Ziarul Financiar continuă proiectul editorial „Economia județelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel județean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare județ, care sunt cele mai mari companii în funcție de cifra de afaceri, cum se împarte economia județului între multinaționale, antreprenori și companii de stat, care este raportul dintre cei care muncesc și cei asistați social, care sunt indicatorii sociali din zonă sunt doar o parte din informațiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici și sociali ai județului Dolj, cu o populație de 660.544 la ultimul recensământ, în scădere cu 73.600 de persoane față de situația din 2002. Cu o rată a șomajului de 9,77%, cu mult peste media națională, dar și cu un PIB per capita de 6.022 de euro, Doljul este susținut de grupul american Ford, care aduce aproape un sfert din veniturile totale realizate de companiile din județ.

Județul Dolj era înainte de Revoluție un centru al industriei feroviare și auto, dar și un important producător agricol. În prezent, tradiția celor trei sectoare se continuă în acest județ, însă nu la aceleași dimensiuni.

Craiova, orașul reședință de județ a Doljului și „capitala“ Olteniei, era cunoscută înainte de 1989 ca un pol al industriei feroviare, la fabrica Electroputere din oraș producându-se de-a lungul istoriei 2.400 de locomotive diesel și peste 1.000 de locomotive electrice. Compania-fanion a Craiovei asigura în 1999 locurile de muncă a circa 5.800 de oameni, dar după anul 2001 Elec­tro­putere a început să raporteze pierderi, astfel că a fost privatizată în 2008 și preluată de grupul Al Arrab din Arabia Saudită. Anul trecut, Electroputere mai avea o cifră de afaceri de 96 milioane de lei (circa 22 mil. euro) și doar 760 de angajați. Mai mult, o parte din spațiile în care în trecut se produceau locomotive s-au transformat dintr-o platformă industrială într-un El Dorado al con­sumului, în contextul în care primul și singurul mall din Craiova a fost amenajat într-o fostă hală a fabricii Electro­putere. De altfel, Craiova este ultimul mare oraș din țară care a intrat pe harta mallurilor românești (abia la finalul lui 2011), municipii mai mici precum Râmnicu Vâlcea sau Suceava deținând astfel de centre comerciale cu mult timp înainte.

Tradiția industriei feroviare de la Craiova este continuată în prezent și de firma Softronic, controlată de patru antreprenori români, care produce locomotive, dar și trenuri electrice în municipiu.

În afară de locomotive, tot la Craiova se produc de zeci de ani automobile. Dacă în 1977 începea construirea automobilelor de dimensiuni mici Oltcit, în urma unui parteneriat între România și producătorul francez auto Citroën, după Revoluție la Craiova au început să se producă mașini sud-coreene Daewoo, printre care Cielo, Leganza sau Matiz.

Legătura istorică a orașului cu industria auto se menține și acum, după ce grupul american Ford a preluat în 2007 fosta uzină Daewoo. De altfel, cea mai mare companie din județul Dolj este Ford, care produce la Craiova motoare și modelul B-Max și care a avut anul trecut o contribuție de aproape 24% la cifra de afaceri realizată de cele peste 17.000 de companii active la nivel județean. Practic, economia județului „merge“ în ritmul celei mai mari companii în condițiile în care anul trecut afacerile totale la nivel județean au ajuns la 4,5 miliarde de euro de la 3,9 miliarde de euro în anul 2012, iar Ford datorită creșterii rulajelor de anul trecut a avut un plus de 500 de milioane de euro la acest rezultat.

Astfel, constructorul auto american a adus aproape 90% din creșterea cifrei de afaceri la nivel județean anul trecut, în condițiile în care numărul de companii a rămas relativ constant. Ford România a înregistrat anul trecut o cifră de afa­ceri de 4,8 mld. lei ( peste 1 mld. euro), cifra fiind aproape de dublare comparativ cu cea înregistrată în anul prece­dent.

Cu nivelul total al rulajelor firmelor în 2013, Doljul, un județ dominat de agricultură, se apropie de primele zece locuri în ierarhia județelor cu cea mai mare cifră de afaceri realizată de companii, un top condus de București și Ilfov, Argeș, unde s-a instalat constructorul auto francez Renault, sau Timiș - kilometrul zero al producătorilor de componente auto.

„Acest procentaj de 24% este mare și determină o anumită vulnerabilitate a județului. Este important pentru un județ să aibă un centru de producție puternic, însă trebuie ca activitatea să fie diversificată“, consideră analistul economic Aurelian Dochia

„Într-adevăr, acest lucru se poate întâmpla în timp și nu depinde numai de autoritățile locale sau centrale, care nu pot face altceva decât să asigure condițiile necesare unui astfel de investitor“, consideră analistul economic Aurelian Dochia.  El spune că e bine pentru un județ să aibă unul sau doi investitori importanți pentru că aceștia creează un mediu propice pentru dezvoltarea furnizorilor mai mici.

Pe de altă parte, Emilian Duca, partener al firmei de consultanță Tax & Business Solutions, spune că procentul adus de Ford ar putea fi mai mare, iar că risc există în majoritatea județelor unde o singură companie deține o pondere mare în business. De exemplu, Automobile Dacia, controlată de grupul francez

Renault

, deține 42,4% din cifra de afaceri totală la nivel județean.

„Pentru Dolj, care este un județ agricol este important să aibă un investitor precum Ford, care le oferă oamenilor o alternativă la agricultură“, consideră el.

Pe lângă Ford, un procent important din afaceri aduc și grupul ceh CEZ, cu activitate în sectorul energiei electrice, care avea anul trecut în Dolj afaceri cumulate de 2,4 miliarde de lei (

CEZ Vânzare

și

CEZ Distribuție

).

Cel mai mare antreprenor din județ este Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, cu activitate în comerțul cu cereale. El spunea anterior că cea mai mare problemă este aceea de pregătire a oamenilor și că sistemul educațional pregătește elevii la nivelul anilor 1960. Ideea este susținută și de reprezentanții Top Gel Prod, companie deținută de antreprenorul român Petre Popa și cel mai mare producător local de înghețată cu afaceri de 88 milioane de lei (circa 20 mil. euro) anul trecut.

„Ca peste tot în țară este greu să găsim oameni pregătiți. Ultima generație este foarte nepregătită, nu mai sunt școli profesionale, tinerii știu teorie, însă practică deloc. Forța de muncă există, însă am observat că oamenilor nu le mai place să muncească“, consideră Viorel Olaru, directorul general al Top Gel Prod.

De asemenea, managerul a observat că tot mai mulți tineri se îndreaptă către șoferie deoarece aceasta „necesită mai puțină carne“. Cât despre autoritățile locale, Olaru afirmă că firma pe care o conduce nu a primit sprijin de la stat, ci din contră la nivel național se pune presiune pe companii prin introducerea de taxe și impozite suplimentare.

„Privatul este cel care susține statul. (...) Noi încercăm să ne descurcăm fără ajutorul nimănui“, precizează managerul.

Doljul a mai dat câțiva antreprenori importanți și în sectorul construcțiilor precum Ion Cioană, proprietarul Mitliv Exim și Mitliv PH Construct, aflate în topul celor mai mari 20 de companii din județ, dar și Ștefan Cherciu, cel care controlează Casa Noastră, un business de 138 milioane de lei (31 mil. euro) anul trecut în domeniul producției de ferestre. Dintre cele mai mari 20 de companii din județ, 12 sunt controlate de antreprenori români.

Printre cele mai noi investiții din județul Dolj se află și cea a producătorului turc de biscuiți Eti, care derulează un proiect de investiții de 30 de milioane de euro în apropierea orașului Craiova.

CV-ul politic al județului Dolj

Ion Prioteasa (PSD), 64 de ani, președintele Consiliului Județean Dolj

Licențiat în economie, Ion Prioteasa este de 10 ani președinte al Consiliului Județean (CJ) Dolj. La finalul anilor ’80, după ce a lucrat mai mulți ani în cadrul unui hotel din Craiova, Ion Prioteasa a devenit director coordonator al Întreprinderii Comerciale de Stat pentru Alimentație Publică Craiova, funcție pe care a ocupat-o timp de circa șase ani, până în 1992. Ulterior, timp de 12 ani el a ocupat poziția de director în cadrul Mondial COM din Craiova.

În aceeași perioadă timp de zece ani a fost vicepreședinte al Centrului PHARE de dezvoltare pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Dolj. După mai multe funcții în cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, el a devenit membru în Biroul Adunării Regiunilor Europei. Din 2004 este președintele CJ Dolj.

Nicolae Sorin Răducan (PSD), 49 de ani, prefectul județului Dolj

Fost director executiv al APIA Dolj, Sorin Răducan a devenit prefectul județului Dolj de la jumătatea acestui an. Absolvent al Facultății de științe economice  în cadrul Universității din Craiova, Sorin Răducan și-a început cariera ca economist în cadrul  SCT SA București, Sucursala Drumuri – Poduri Craiova, după care a fost expert parlamentar în cadrul Camerei Deputaților (colaborare 1991-2001). Ulterior a ocupat funcția de secretar executiv în cadrul Consiliului Județean PSD Dolj. În perioada 2005-2013 a fost șef birou senatorial, iar apoi consilier parlamentar în cadrul Senatului României. Sorin Răducan a fost cenzor la mai multe societăți din Craiova, iar apoi membru în consiliul de administrație al Electroputere Craiova sau Casa de Asigurări de Sănătate Dolj. Conform declarației de avere depuse de prefect pe site-ul instituției, el deține acțiuni la mai multe companii precum Electroputere Craiova sau UPET Târgoviște.

Lia Olguța Vasilescu (PSD), 39 de ani, primarul municipiului Craiova

Absolventă a Facultății de litere și istorie a Universității din Craiova și a unui doctorat în sociologie la Universitatea din București, Lia Olguța Vasilescu a devenit primar al municipiului Craiova în anul 2012. Înainte de această funcție, Olguța Vasilescu a fost lector asociat la Universitatea de Vest din Timișoara (2009-2012).

După terminarea facultății a fost redactor la cotidianul Cuvântul libertății din Craiova, șef departament investigații-anchetă, Cuvântul libertății și ulterior redactor-șef adjunct la Cuvântul libertății, dar și redactor la TVR Craiova. Activitatea politică a început-o după revoluție, fiind membru fondator al Partidului România Mare. Ea a fost în perioada 2000 – 2008 deputat de Dolj și mai apoi senator de Dolj. Din 2013 este președinte al Organizației Municipale PSD Craiova.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mădălina Panaete