Investițiile străine rămân scăzute din cauza fragilității Europei, a tensiunilor politice și a conflictului Rusia-Ucraina

Prăbușirea investițiilor străine directe (ISD) cu peste 70% în iunie și cu 10% în primul semestru este văzută de unii analiști ca un semn de fragilitate a revenirii economice din Europa, în contextul perpetuării ten­siunilor legate de Ucraina și Rusia, dar și o consecință a tensiunilor politice in­ter­ne legate de alegerile prezidențiale din toamnă.

Estimările cu privire la evoluția viitoare a ISD-urilor nu sunt foarte optimiste.

„Este o scădere care arată fragili­ta­tea revenirii din Europa și, indirect, din Ro­mânia. Nu cred că această scădere este direct legată de situația din România, cred că ține de ceea ce se întâmplă în Europa și de lipsa de încre­dere a oamenilor de afaceri“, consi­deră analistul economic Aurelian Dochia.

Investițiile directe ale nereziden­ților în România s-au situat în primele șase luni la aproape 1,2 mld. euro, în scădere cu 10,3% față de primul semestru al anului 2013 și cu peste 70% în luna iunie, ajungând la 101 milioane de euro, conform datelor BNR. Acest declin vine după ce România atrăsese în luna mai investiții străine de 306 mil. euro, maximul lunar din 2014. În primele cinci luni investițiile străine directe au totalizat aproape 1,1 mld. euro, în creștere cu 13,9% față de același interval de anul trecut.

„Este normal ca va­loarea inves­tițiilor să fie foarte mică având în vedere situa­ția din regiune și tensiunile pe plan intern. România a intrat în campanie electorală și va fi instabilitate politică până la sfârșitul anului. În con­senință, investițiile vor rămâne foarte scăzute până la sfârșitul lui 2014“, a spus analistul economic Dragoș Cabat.

Cifrele din luna iunie și din primul semestru sunt dezamăgitoare dacă ne gân­dim că economia a crescut cu aproape 4% în primul trimestru, iar pentru primul semestru economiștii anticipeză un avans de peste 3,5%.

Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit, consideră că prăbușirea ISD-urilor se datorează componentei de credite intragrup. „Această scădere este legată în primul rând de scăderea creditelor intragrup, care este posibil să revină în a doua parte a anului. Pe partea de profit rein­vestit și parti­ci­pații de capital lucrurile stau destul de bine“. Totuși, în primele cinci luni ale anului, creditele intragrup nu repre­zen­tau decât 181 mil. euro din totalul de peste 1 mld. euro.

Estimările UniCredit Țiriac Bank pri­vind evoluția investițiilor străine în a doua jumătate a anului nu sunt foarte optimiste.

Pentru finalul anului 2014, esti­mă­rile UniCredit indică investiții străine directe de doar 1,5 miliarde de euro, dar este totuși posibil ca acestea să depă­șeas­că această valoare, susține Pătrulescu.

Nici Aurelian Dochia nu antici­pează o creștere a investițiilor în viitorul apropiat.

„După datele privind economiile din Uniunea Europeană, inclusiv Italia și Germania, speranțele ca economia europeană să își revină au scăzut foarte mult. La acestea se adaugă și criza din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei“, consideră analistul.

Deja un număr de câteva zeci de bănci și companii străine, precum Millennium, RBS, Volksbank, National Bank of Greece, OBI, BauMax, Eni (Agip) sau Enel au plecat sau intenționează să plece din România.

Anul trecut, investițiile străine directe au crescut cu 26% comparativ cu anul anterior, la 2,7 mld. euro, atingând vârful ultimilor patru ani. Însă, chiar dacă cresc, investițiile străine sunt foarte reduse, ceea ce reflectă încă reticența de a investi în România.

Deficitul de cont curent s-a apropiat de 900 mil. euro în S1

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primul semestru un deficit de 878 mil. euro, față de un excedent de 123 mil. euro în aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul majorării deficitului consemnat de balanța veniturilor cu aproape 1,28 miliarde euro.

Deficitul balanței veniturilor s-a ad‚ncit astfel de la 1,69 mld. euro la 2,97 mld. euro, balanța comercială a trecut de la un deficit de 215 mil. euro la un excedent de 193 mil. euro, în timp ce transferurile curente au înregistrat o scădere a excedentului de la 2,03 mld. euro la 1,9 mld. euro, potrivit datelor Băncii Naționale.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andra Oprescu