Lipsa de experiență a persoanei desemnate pentru a ocupa poziția de ministru al bugetului readuce în prim-plan maniera în care sunt ocupate pozițiile publice în România. Este pusă în discuție pregătirea celor desemnați, dar și lipsa unor criterii explicite de selecție avute în vedere de cei care fac nominalizările. În țările din Europa Centrală și de Est toți miniștrii bugetului au solide studii de economie și experiență în piață de necontestat.Deputatul Claudiu Manda, 39 de ani, desemnat de prim-ministrul Victor Ponta în funcția de ministru al bugetului, este prima persoană din actuala legislatură parlamentară a cărei nominalizare riscă să fie respinsă de președintele țării care spune că el nu are pregătirea și experiența necesare pentru o astfel de poziție. Manda este economist de formație și doctorand în management, dar experiența sa de economist este extrem de limitată, după cum arată datele din CV-ul său. Ministrul bugetului decide cum se cheltuiesc 45-46 de miliarde de euro anual, bugetul consolidate al statului român.
În comparație, în țările din jurul României miniștrii finanțelor (care gestionează și bugetul pentru că nu există peste tot miniștri ai bugetului) au o experiență solidă în piață și studii pe măsură. De pildă, Mateusz Szczurek, ministrul de finanțe al Poloniei, a fost înainte de a avea această funcție economist-șef ING pentru Europa Centrală și de Est. Petar Chobanov, ministrul de finanțe al Bulgariei, este profesor de economie și a fost analist la Banca Națională a Bulgariei, ministrul de resort al Cehiei Andrej Babis a fost CEO la Agrofert, un mare conglomerat comercial, în vreme ce Uros Cufer, ministrul de finanțe al Sloveniei, a lucrat ca director analiză și cercetare la Banca Sloveniei.
În fața obiecțiilor președintelui, premierul a spus că își va menține propunerile pentru desemnarea lui Iulian Claudiu Manda, deputat, vicepreședinte al Comisiei de buget-finanțe a Camerei Deputaților și, pe linie politică, șef al PSD Dolj, în poziția de ministru al bugetului și a Rozaliei Biro, senator UDMR, pentru funcția de ministru al culturii. Dar premierul nu poate împiedica veto-ul președintelui, în cazul în care el nu-și modifică opinia.
Potrivit unei decizii a Curții Constituționale din februarie 2008, președintele țării poate respinge o singură dată și motivat o propunere pentru o poziție de ministru venită de la prim-ministrul țării. Precedentul a fost creat când fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a invocat la
Curtea Constituțională neconstituționalitatea respingerii de către președintele Traian Băsescu a nominalizării Noricăi Nicolai în funcția de ministru al justiției. Curtea a spus că, motivat, președintele poate respinge o singură dată o astfel de nominalizare, iar premierul este obligat să vină cu o altă propunere.
Premierul Ponta s-a ferit până acum de un astfel de blocaj întrebându-l pe președinte, când a fost cazul, dacă va fi de acord cu o nominalizare sau alta. Săptămâna trecută însă președintele a spus public că nu este de acord nici cu desemnarea lui Manda pentru poziția de ministru al bugetului, nici cu cea a Rozaliei Biro pentru demnitatea de ministru al culturii. El i-a dat termen până marți prim-ministrului să vină cu alte propuneri și și-a justificat opoziția față de numirile anunțate. Biro, spune el, nu stăpânește bine limba română, iar Manda nu are nicio experiență pentru poziția pentru care a fost nominalizat.
„Cea mai complexă experiență a domnului Iulian Claudiu Manda este legată de funcția de director la Casa de cultură a studenților din Craiova. Singurul calcul economic care se face acolo este valoarea biletelor rupte într-o zi de sâmbătă. Or, ministrul bugetului înseamnă mult mai mult“, a susținut președintele.
Manda este la al treilea mandat de deputat, a absolvit Facultatea de Științe Economice a Universității din Craiova și este doctorand în management al Universității Valahia din Târgoviște. În CV-ul său Manda mai scrie că are studii de marketing politic, că a absolvit „Colegiul Național de Apărare“ sau Școala Academică Postuniversitară „Ovidiu Șincai“ (Ovidiu Șincai este un om politic din fostul PDSR). Experiența sa, în afara mandatului de deputat, este de director adjunct cu probleme de tineret la Dolj, șef de cabinet al unui deputat, contabil la o firmă sau de director la o casă de cultură a studenților, spune același CV publicat pe site-ul Camerei Deputaților. Nu este de ajuns că Manda este deputat ca să ajungă ministru al bugetului, susține Băsescu.
Poziția de ministru al bugetului este una esențială pentru finanțele țării, chiar dacă a fost inventată recent. Liviu Voinea (39 de ani), care ocupă această poziție este doctor în economie, profesor universitar, are un titlu de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Stockholm University School of Business și o specializare în „sociologia bunăstării“, la Universitatea București și o diplomă în statistică în științele sociale la University of Essex, Marea Britanie. El va pleca din toamnă însă la BNR, fiind ales de Parlament în Consiliul de administrație al instituției. Deși a fost considerat un economist apropiat de PSD (fapt consacrat de înscrierea sa în partid în februarie curent), Voinea a intrat în conflict cu o parte dintre puternicii lideri ai social-democraților după ce a refuzat să aprobe o serie de cheltuieli bugetare cerute de aceștia.
În scurtul său mandat de ministru, (decembrie 2012-prezent) Voinea a ținut în frâu deficitul bugetar (2,5% în 2013 și 0,52% în primele șase luni ale anului). Însă, pe fondul nerealizării veniturilor planificate, a făcut-o pe seama chaltuielilor cu incestițiile. Cheltuielile de capital au scăzut cu 7,5% în 2013 și cu 33% în primele ;ase luni din acest an. Însă, dacă în S1 veniturile au fost cu 4,5 mld. lei sub venitul programat, chaltuielile de care Voinea era direct răspunzător au fost cu 9,4 mld. lei mai mici pentru că s-au făcut „economii“ la cheltuielile de capital (un minus de 2,1 miliarde de lei) sau cheltuieli cu proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, (un minus față de program de 4,4 miliarde de lei). Astfel că, la ;ase lun I din an, deicitul bugetar a fost de doar 0,5% din PIB față de 2,2% din PIB pe care este fundamentat bugetul pe 2014. Acest lucru lasă Finanțelor și mai ales viitorului ministru al bugetului un „spațiu fiscal“ de peste 11 miliarde de lei care pot fi cheltuiți în a doua parte a anului – ce coincide și cu campania electorală pentru alegerile prezidențiale - doar pe seama împrumuturilor ce pot fi făcute.
0 comments :
Trimiteți un comentariu