În 2013, în România s-au născut 176.000 de copii, iar femeile românce din străinătate au dat naștere la 22.000 de copii. În 1990, numărul de nașteri din țară era de aproape 315.000 de copii.Lipsa locurilor de muncă din economie îi determină pe tinerii care ar trebui să își întemeieze o familie să plece în străinătate, iar femeile amână din ce în ce mai mult nașterea primului copil, fenomene care amplifică scăderea populației României. În timp ce în alte țări impozitul pe salariu se calculează în funcție de numărul de nou-născuți, pentru a stimula natalitatea, România nu are încă o strategie pe termen lung pentru a combate depopularea țării.
În 2013, populația a scăzut în 13 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, iar România a pierdut, într-un singur an, peste 77.000 de locuitori, acesta fiind minusul înregistrat la soldul „net“ al populației, luând în considerare sporul natural și migrația.
„Rata fertilității de 1,3 copii la o femeie este constantă din 1995 încoace, iar din acest punct de vedere România este la același nivel cu state dezvoltate precum Germania, Italia sau Austria. Spre deosebire de România însă, în Germania scăderea populației este acoperită de numărul mare de imigranți, astfel că, într-adevăr populația a pierdut din sporul natural negativ 200.000 de locuitori anul trecut, dar numărul imigranților a fost de 400.000 de persoane“, a explicat profesorul Vasile Ghețău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române.
Un alt motiv pentru care problema natalității s-a accentuat a fost și amânarea nașterilor, astfel că, dacă în 1990, vârsta medie a mamei la nașterea primului copil era de 22,3 ani, în 2013 aceasta a crescut la 26,5 ani. Profesorul Ghețău spune că vârsta medie a mamei la prima naștere se apropie de 30 de ani în București. Faptul că a avut loc o „explozie“ a învățământului superior românesc după 1990, iar ponderea femeilor a fost mai mare decât a bărbaților în rândul studenților, a determinat ca femeile să stea mai mult în școală și apoi să își găsească un loc de muncă, amânând astfel decizia de a face copii.
„Legislația privind indemnizațiile acordate mamelor pare mai degrabă o ironie a statului, prin care îi descurajează intenționat pe cei cu studii superioare și cu salarii mari să facă copii. Cum să mă gândesc să fac un copil dacă asta mi-ar reduce semnificativ venitul exact în anul în care am nevoie mai mult ca oricând de bani pentru a avea grijă de copil?“, spune Roxana, 32 de ani, care lucrează în domeniul cercetării de piață și care câștigă peste 1.200 de euro net pe lună. În prezent, o angajată care intră în concediu de creștere a copilului iese de pe statul de plată al angajatorului și primește o indemnizație de la stat, care poate fi de maximum 1.200 de lei în cazul unui concediu de doi ani sau de 3.400 de lei în cazul unui concediu de un an. Astfel, o angajată cu un salariu de 1.200 de euro net pe lună ar avea venituri cu 36% mai scăzute dacă optează pentru varianta unui concediu de un an pentru creșterea copilului.
Previziune-șoc: în ritmul actual de dezindustrializare, în anul 2100 România va mai avea doar opt milioane de locuitori
Cu toate acestea, chiar dacă există o amânare a nașterilor, perioada de criză nu a fost o piedică pentru cupluri să facă copii, spun angajatorii. „Avem mai multe angajate în concediu de maternitate prin comparație cu perioada de dinainte de criză, în acest moment sunt în jur de 280 de angajate în concediu de creștere a copilului, majoritatea optând pentru o perioadă de un an. Acest lucru se explică și prin faptul că a avut loc o întinerire a personalului în ultimii cinci ani, astfel că în prezent media de vârstă este undeva la 31 de ani în cadrul băncii“, a spus Andreea Voinea, directorul executiv de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă locală, care are în prezent 7.300 de salariați (dintre care 74% sunt femei).
0 comments :
Trimiteți un comentariu