Cum arată bulevardul Magheru - Bălcescu, acest Champs Elysées al Bucureștiului: covrigării, bănci, sex-shop-uri, teatre, librării. „Este o zonă văduvită de o politică urbană durabilă“

Una dintre cele mai cunoscute artere ale Capitalei arată ca un bazar și exprimă „sărăcia“ vadului comercial stradal și urban. Comerțul de retail s-a dus în mall-uri care reușesc să atragă cei mai mulți vizitatori și ulterior cumpărători, iar vechile artere comerciale se învechesc odată cu trecerea anilor.

Potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield, în 2013 bulevardul Magheru ocupa locul 55 în topul celor mai scumpe bulevarde din lume, prețul pe metrul pătrat fiind de 600 de euro pe an. Cel mai scump era Causeway Bay din Hong Kong, unde chiria pe metrul pătrat este de aproape 25.000 de euro pe an. 5th Avenue din New York este al doilea cel mai scump bulevard din lume, cu o chirie de 21.000 de euro pe metrul pătrat pe an, iar Champs Elysées este a treia cea mai scumpă arteră din lume, cu o chirie de 13.255 de euro pe metrul pătrat pe an. Galerie foto

Pafar, un restaurant Frufru, urmat de un ama­net, bi­roul de traduceri Cham­pollion, sex-shop-ul Ero­tica și covri­găria Gigi. Șase firme d­i­fe­rite împart fră­țește un spațiu de câ­teva zeci de metri în zona hotelului Intercontinental, din centrul Bu­cure­ș­tiului, locul de unde începe unul dintre principalele bulevarde ale Capitalei.

Amalgamul de firme con­tinuă cu agenții de vo­iaj, pizzerii, bănci, ma­gazine de ciorapi și in­evitabilul Mega Image. Singurele urme de continuitate sunt cele câteva librării, teatre și cine­ma­tografe, pre­zențe cât se poate de nor­male pe bu­le­vardele Magheru și Nicolae Băl­cescu, zo­nă delimitată de două din­tre ce­le mai im­portante centre uni­ver­si­ta­re din țară, Aca­demia de Studii Eco­nomice și Uni­versitatea București. Se dovedesc însă a fi insuficiente pentru a schimba ima­ginea bazarului înfipt în inima Capitalei.

Dacă Parisul este renumit pentru Champs Elysées, celebrul bulevard cu tro­tuare ample, încărcat de magazine de lux, patiserii sau terase, iar La Rambla din Bar­celona are o porțiune exclusiv pie­to­na­lă plină de negustori de artă și de res­tau­rante, Bucureștiul are bulevardele Ma­ghe­ru și Nicolae Bălcescu, o combi­na­ție aproape exotică de zeci de afaceri pes­tri­țe, pre­țuri mari și mașini care circulă cu viteză.

„Din nefericire, acest spațiu încă nu se ridică la nivelul unei dezvoltări nor­ma­le, este o arteră auto de mare viteză ca­re secționează Bucureștiul în două, fi­ind văduvită de repere recunoscute și pu­se în valoare prin politici urbane du­rabile“, spune Valentin Sălăgeanu, ma­na­ger de proiect în cadrul librăriilor Cărturești.

De altfel, printre zecile de afaceri de la parterul blocurilor, unicul element de con­tinuitate sunt cele câteva librării, tea­trele și sălile de cinematograf care ar pu­tea recomanda această zonă ca inima cul­turală a Bucureștiului.

„Mie mi se pare în regulă“, spune Iacob, un rus care acum lucrează în Israel și care încerca să găsească hotelul Hilton pe o hartă a Bucureștiului. „Am fost în Albania recent. Poate acolo poți spune că nu este Europa, dar aici este Eu­ropa. Este OK“, spune rusul. Mi-a fost greu să-mi dau seama dacă terme­nul de com­parație față de care Bucureș­tiul părea un oraș european era cel mai potrivit.

Noutățile din centru

Zona a început să se schimbe ușor în ultimii zece ani prin cele câteva librării deschise și evenimentele culturale care au început să prindă viață.

„În 2003, când noi am deschis aici, mai existau două vechi magazine de car­te. Din spatele tejghelei acoperite de sti­clă – nu cumva să atingi marfa - te ser­veau vân­zători care tranzacționau obiec­te. Abor­da­rea noastră a fost total opu­să. Car­tea devenea contextul unui schimb cul­tural în care actul vânzării era doar ex­pre­sia formală a relației. În fond, ofeream o ex­periență și lucruri – carte, mu­zică, ceai - care fac viața mai fru­moa­să. Cu si­gu­ranță că în siajul aces­tei investiții s-au pla­sat ulterior și altele care au încercat să pre­ia din vadul format“, spune Sălăgeanu.

Azi, afacerea Cărturești, pornită în 2000 de doi antreprenori români, Nicoleta Dumitru și Șerban Radu, este formată din 16 librării. Anul trecut, compania a înregistrat afaceri de 11,1 milioane de euro, în creștere cu 23% față de 2012, prin librăriile Cărturești fiind vândute mai bine de un million de cărți.

O investiție de 6 milioane de euro

Poate cea mai cunoscută dintre librăriile Cărturești este cea de pe strada Pictor Arthur Verona, în apropiere de Piața Romană.

„Cărturești Verona este și rodul unei înâlniri cu arhitectul Șerban Sturdza, proprietarul casei și descen­den­tul lui Dimitrie A. Strudza, fost prim-mi­nistru liberal al României Mici și preșe­din­te al Academiei Române. Viziunea noas­tră despre librărie ca agent cultural ac­tiv s-a potrivit cu dorința domnului Stur­dza de a reintroduce în circuitul cul­tu­ral al Capitalei o casă care fusese parte din viața societății românești pentru atât de mult timp“, explică Valentin Sălă­geanu.

Reprezentantul Cărturești spune că de la deschiderea librăriei, care are zilnic circa 2.000 de clienți, și până acum s-au investit peste 6 milioane de euro.

Locul ideal pentru o librărie

Dincolo de librăria Cărturești, în zo­na delimitată de Universitate și Aca­de­mia de Studii Economice, mai sunt librăriile Nemira, Mihail Sadovea­nu, Papirus și altele. Una dintre cele mai noi apariții este librăria Bastilia, situată chiar lângă clădirea centrală a Acade­miei de Studii Economice.

„În decembrie împlinim 3 ani de exis­tență. Librăria Bastilia face parte din Grupul Librarium, un lanț de librării care și-a propus încă de la deschiderea pri­mei unități, Cartea de Nisip din Ti­mi­șoa­ra, să își desfășoare activitatea în clă­diri unice, case vechi, încărcate de un far­mec aparte. Astfel că vila Petrașcu din Piața Romană nr. 5, clădire de patri­mo­niu, ni s-a părut locul ideal pentru o librărie în centrul Bucureștiului. Între timp, Grupul Librarium a deschis uni­tăți și în centre comerciale“, spun repre­zen­tanții librăriei Bastilia. Potrivit acestora, librăria din Piața Romană are zilnic între 90 și 100 de cli­enți.

„Bulevardele Ma­gheru și Bălcescu sunt nu doar un centru al cărților din Bu­cu­rești. Pe lângă cele peste zece libră­rii și an­ticariate, zona mai are două teatre și trei cinematografe și, bineîn­țe­les, uni­ver­sitățile. Fiind de zeci de ani una dintre ar­te­rele principale ale ora­șu­lui - dacă nu chiar cea mai importantă -, e normal ca via­ța culturală să se desfă­șoa­re acolo unde se află publicul ei“, mai spun re­prezentanții librăriei Bastilia. „Cu timpul și prin acțiuni concrete de tipul Street Delivery (un eveniment care este organizat din 2006 – n.red.), spe­răm ca zona să de­vi­nă un spațiu privi­le­giat care să ofere un mo­del de dez­vol­­tare ur­bană și comu­ni­ta­ră“, mai spune re­pre­zen­tantul Cărturești.

Până atunci însă, librăriile stau în­ghe­suite între sex-sho­p-uri, covrigării, se­dii de bănci, agenții de turism și maga­zi­ne de ciorapi. Deși pare un bazar, aceasta este una din­tre cele mai scumpe zone pe care Bu­cureștiul le are. „Știți cât mă costă pe mine între­ți­ne­rea aici?“, mă întreabă re­vol­tat un bă­trân la vederea aparatului de foto­gra­fiat. Tot el răspunde: Nouă milioane!

Potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield, în 2013 bulevardul Magheru ocupa locul 55 în topul celor mai scumpe bulevarde din lume, prețul pe metrul pătrat fiind de 600 de euro pe an.

Cel mai scump era Causeway Bay din Hong Kong, unde chiria pe metrul pătrat este de aproape 25.000 de euro pe an. 5th Avenue din New York este al doilea cel mai scump bulevard din lume, cu o chirie de 21.000 de euro pe metrul pătrat pe an, iar Champs-Elysées este a treia cea mai scumpă arteră din lume, cu o chirie de 13.255 de euro pe metrul pătrat pe an.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mirabela Tiron