Europa de Est este divizată de teama că va fi „înghițită“ de o nouă URSS și de nevoia de a proteja parteneriatele economice vitale cu Rusia

Summitul NATO de joi și vineri din Țara Galilor ar putea aduce cel mai concret răs­puns de până acum dat de cea mai pu­ternică alianță militară din lume la pre­su­pusa intervenție militară rusească în Ucrai­na: o forță de intervenție rapidă capabilă să se des­fășoare rapid în Europa de Est și care să demonstreze Rusiei că nici Alianța și „niciunul dintre statele membre nu se vor lăsa intimidate“. Unele dintre aceste țări și unii din vecinii Alianței nu se simt deloc „intimidați“ de noul „pericol“ care amenință NATO, ci din contră, caută să-și protejeze legăturile cu Rusia.

„Ar trebui să convenim acum cum putem susține o prezență robustă în Europa de Est, consistentă cu Actul Fondator NATO Rusia (acord privind relațiile reciproce, cooperarea și siguranța NATO și ale Federației Ruse semnat la Paris în 1997 – n.red.) pentru a demonstra Rusiei că nici NATO și niciun stat membru nu vor fi intimidați“, se arată în prezentarea oficială a obiectivelor summitului din Țara Galilor.

Dacă în nordul Europei de Est, statele baltice se tem că vor fi următoarea „pradă“ a Rusiei, după Crimeea, în sud sentimentele față de Moscova sunt cel puțin ambivalente.

Ungaria

Poate cel mai îndârjit opozant din UE al sancțiunilor contra Rusiei este Ungaria pre­mie­rului Viktor Orban. Premierul a promis că ungurii vor avea cea mai ieftină eletri­ci­tate din UE, iar pentru aceasta va dezvolta sec­torul nuclear al țării. Un rol important în acest proiect în are Rusia, care a împru­mu­tat Ungariei 10 mld. euro pentru construirea a două reactoare la sin­gura centrală nucleară maghiară. Uni­tă­țile vor fi construite de o companie ru­sească. De asemenea, Rusia are legături puternice cu una dintre cele mai mari companii ma­ghiare, grupul petrolier MOL. Tot în Ungaria, liderii par­tidului ex­tremist Jobbik nu și-au as­cuns simpatia față de regimul de la Kremlin, iar Orban simpati­zea­ză cu unele dintre ideile Jobbik. Ungaria este țară membră a NATO. Pre­mierul ma­ghiar vrea să construiască un bloc prorus în Europa de Est.

Slovacia

Și în Slovacia premierul Robert Fico a criticat sanc­țiunile UE, descriindu-le ca „fără sens și contra­pro­ductive“. Diplomații slovaci au făcut, fără succes, efor­turi pentru a împiedica UE să-l pună pe lista per­soa­ne­lor sancționate pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin, cel care a anunțat pe o rețea de socializare că următorul zbor pe care-l va face pe deasupra României va fi într-un bombardier. Fico, fost membru al Partidului Co­mu­nist, insistă că legăturile comerciale și impor­tu­rile de gaze rusești ar trebui să fie prioritare în fața pedepsirii Rusiei.

Aproximativ 40% din gazele importate de Europa din Rusia ajung în Slovacia, după ce trec prin Ucraina, ceea ce oferă acum Slovaciei un rol important în eforturile UE de a ajuta Ucraina.

Slovacia, de asemenea stat membru NATO, a deschis recent o conductă prin care pot fi trimise gaze naturale din UE în Ucraina, în condiițiile în care Gazprom nu mai vinde gaze Ucrainei. Conducta poate acoperi 20% din necesarul de combustibil al acestei țări.

Președintele slovac Andrej Kiska are în general o atitudine pozitivă față de sancțiunile UE.

Cehia

Și Cehia dă dovadă de ambivalență. Premierul Bohuslav Sobotka s-a grăbit să declare că Republica Cehă nu-și poate tăia legăturile comerciale cu Rusia din cauza Ucrainei. Exporturile cehe către Rusia au o pondere de mai puțin de 4% din total. 80% din ex­por­turi se duc în UE. Șeful di­plomației cehe a avertizat că ce­le mai recente sancțiuni care țintesc anumite sec­toare economice, și nu anumiți indivizi, vor afecta deopo­trivă economiile Rusiei și Europei. Cu toate aces­tea, a spus el, sanc­țiu­nile sunt necesare. Iar preșe­din­tele Miloș Zeman, conoscut pentru atitudinea prorusă, a făcut o comparație indirectă între acti­vită­țile militare ale Rusiei în Ucraina și invazia din 1968, când tancurile rusești au intrat în Praga pentru a-i potoli pe revoluționari.

Turcia

Turcia, un membru cu importanță stra­te­gică pentru NATO din cauza deschiderii largi la Marea Neagră și a poziționării geo­grafice pe două continente, a făcut clar, prin ministrul economiei Nihat Zeybekci, că își va urmări la maximum interesele în timp ce va rămâne apropiată de Rusia. Turcia este dependentă de gazele Rusiei, care-i livrează jumătate din combustibilul con­sumat. De asemenea, tot Rusia îi con­stru­ieș­te Turciei prima centrală nucleară. În aces­te condiții, Turcia este reticentă să ia o atitudine mai agresivă în criza ucraineană și are o atitudine prudentă față de politicile Moscovei.

Bulgaria

Bulgaria, tot stat membru NATO, nu este deloc încântată de sancțiunile impuse de UE Rusiei. Conflictul blochează dez­voltarea gazoductului rusesc South Stream, care ar fi adus gaze rusești în Euro­pa Centrală și bani, locuri de muncă și gaze ieftine Bulgariei.

La periferia NATO, Austria, văzută ca una dintre cele mai disciplinate economii din zona euro, face lobby puternic pentru blocarea sancțiunilor contra Rusiei. Ca și Bulgaria, Austria are interese mari în South Stream. Dacă gazoductul va fi construit și va fucționa după regulile UE, companiile care exploatează gaze naturale în Marea Neagră, inclusiv OMV, din Austria, vor avea acces la gazoduct.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru