Partidele de protest, antiimigraționiste și chiar comuniste câștigă teren în Uniunea Europeană, în țări care până nu demult erau date ca exemplu de model economic și de protecție socială, semn al creșterii resentimentului față de politicienii de la guvernare și al unor tensiuni care, probabil, vor aduce schimbări în Uniunea Europeană.Un partid antieuro din Germania, înființat anul trecut, a sărbătorit duminică câștiguri electorale importante în două landuri estice într-o demonstrație de forță care ar trebui să-i pună pe gânduri pe conservatorii cancelarului Angela Merkel. „Suntem forța care reînnoiește peisajul politic. Nimeni nu mai poate nega: oamenii sunt însetați de schimbare politică“, spune Bernd Lucke, liderul partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Formațiunea militează pentru revenirea Germaniei la marcă și a câștigat 11% din voturi în landul Turingia și 12% din voturi în Brandenburg, ceea ce înseamnă că va primi pentru prima dată câte un loc în parlamentele celor două landuri. Succesul vine după o demonstrație de forță și în alegerile europarlamentare din această primăvară.
În campania pentru Brandenburg, AfD a scos în evidență creșterea criminalității la ganițele estice ale Germaniei și a promovat familia cu trei copii. În urmă cu două săptămâni, partidul a intrat în parlamentele din landul estic Saxonia, cu aproape 10% din voturi.
Est contra Vest
Analiștii cred că AfD va atrage o mare parte din voturile de protest din fosta Germanie de Est, care încă este în urma Germaniei de Vest în ceea ce privește avuția, locurile de muncă și salarii, la 25 de ani după căderea Zidului Berlinului, scrie AFP.
Michael Wohlgemuth, directorul think-tank-ului Open Europe Berlin, apreciază că AfD atrage sprijin acum din tot spectrul politic și social.
„Oamenii vor să-și facă auzită nemulțumirea. AfD a folosit un mix de teme pentru a atrage sprijin, de la teama de imigranți la valorile de familie, iar tactica a funcționat bine cu alegătorii de stânga și de dreapta“, a spus Wohlgemuth pentru The Local.
AfD a cerut, printre altele, un referendum privind blocarea construirii unei moschei în Dresda.
Un alt partid care a avansat în Turingia este formațiunea de extremă stânga Linke, care grupează foști comuniști și anticapitaliști din Germania de Est. Partidul a câștigat 28% din voturi în Turingia, mai mult decât în alegerile anterioare, din 2009, și mai puține doar decât CDU, uniunea creștin-democrată a lui Merkel. Linke are astfel șansa urcării într-o coaliție tripartită de guvernare pentru prima dată de la reunificare.
Linke susține introducerea unui salariu minim pentru toată lumea, interzicerea oricărei misiuni militare germane în străinătate și dizolvarea NATO.
Suedezii și elvețienii s-au săturat de imigranți
Resentimentul populației față de politicile guvernului au fost evidente duminică și în Suedia, o țară cunoscută în lume pentru politicile moderate și generozitatea sistemului de protecție socială. Suedezii au „gonit“ guvernul de centru-dreapta, iar 13% dintre cei care au votat au ales un partid antiimigraționist, Suedezii Democrați. Acest scor a propulsat partidul pe locul trei, cel mai bun rezultat de la intrarea în parlament în 2010.
Suedia este singura țară din UE care în septembrie anul trecut a oferit drept permanent de rezidență sirienilor care au fugit din calea războiului de acasă.
Elvețienii s-au făcut și ei remarcați în Europa prin atitudinea antiimigraționistă. Guvernul elvețian caută modalități de a limita numărul imigranților noi veniți din UE pentru a respecta rezultatul unui referendum din februarie, chiar dacă muncitorii străini au ajutat economia în vremuri de criză. Piața construcțiilor și cea imobiliară ar fi printre primele condamnate de această inițiativă.
În Spania, partidul Podemos, înființat în ianuarie ca oglindă politică a mișcării de protest a „indignaților“, a câștigat 8% din voturi în alegerile europarlamentare din mai. Popularitatea formațiunii a urcat la 20%.
Dacă partidele antisistem continuă să domine dezbaterile politice, partidele tradiționale vor fi forțate să adopte o parte din ideile lor. Rezultatul ar putea fi o Uniune Europeană mai fragmentată și mai instabilă, scrie The Wall Street Journal.
0 comments :
Trimiteți un comentariu